Terra – trecut, prezent şi viitor
Temperaturile ridicate şi seceta prelungită din acest an din ţara noastră şi din alte ţări europene sau din America pun un semn de întrebare şi anume: cum va evolua viaţa în viitor pe Planeta Pămant?
Planeta Pămant a luat naştere cu circa 4,56 miliarde de ani în urmă şi face parte din sistemul solar.
Planeta Pămant are un diametru de 12756 km, perioadă de rotaţie 23,93 ore, perioadă de revoluţie 365,23 zile şi o distanţă pană la Soare de 149,6 milioane de km.
Suprafaţa Pămantului este de circa 51 miliarde ha din care suprafaţa uscatului 14,637 miliarde ha.
Formele de viaţă în apă şi pe uscat au apărut cu miliarde de ani în urmă, dar mediile terestre au fost în permanentă schimbare, iar activitatea vulcanică, impactul cu meteoriţii şi modificările de climă au pus în pericol viaţa, uneori avand efecte catastrofale.
Cu mii de ani în urmă, suprafaţa uscatului Terrei era acoperită cu vegetaţie luxuriantă în special păduri care ocupau 50% din suprafaţă, adică circa 7 miliarde de ha.
Istoria ne arată că Sahara nu a fost o zonă pustie şi goală ca acum. Acum zece mii de ani, toată Africa de Nord era o grădină a Edenului, un paradis verde, populat cu elefanţi, girafe, hipopotami, etc. Cetăţile romane din nordul Africii precum Leptis Magna din Libia stăpaneau veritabile granare ale Imperiului Roman unde recoltele nu aveau nevoie de irigaţii. Vase comerciale romane pătrundeau acum 2000 de ani în apele portului Cartagina unde se încărcau cu cereale, măsline, ulei, etc. Asăzi, însă, în nordul Africii se întinde unul din cele mai mari deşerturi ale lumii (910 milioane ha).
Ca urmare, astăzi situaţia Terrei este cu totul alta şi anume o treime din suprafaţa uscatului este neproductivă din care peste două miliarde ha sunt deşerturi.
Deşerturile sunt cele mai aride locuri de pe Pămant. Ele apar în regiuni cu grad ridicat de insolaţie sau unde barierele geografice limitează precipitaţiile.
Furtunile de nisip se combină cu frigul, cu căldura şi cu rarele ploi pentru a da naştere celor mai sterpe zone ale lumii. Cantitatea medie de precipitaţii care cade în deşerturi nu este semnificativă căci în interval de caţiva ani nu cade nici o picătură de ploaie, iar într-o zi să cadă un veritabil potop. De exemplu în deşertul Atacama din Chile a plouat o singură dată în ultimii 700 de ani.
Planeta Pămant este înconjurată de două centuri de deşerturi amplasate atat în emisfera nordică, cat şi sudică şi anume:
- În America: Deşertul Marelui Bazin, ce ocupă în principal statele Nevada şi Utah, Deşertul Mojave în sudul Californiei, Deşertul Sonora în Arizona, Deşertul Chihuahua în Mexic, deşertul Patagonia în Argentina, Deşertul Atacama în Chile.
- În Africa: Deşertul Arabic, situat între Siria, Oman şi Marea Roşie, Deşertul Sahara ocupand mare parte din Nordul Africii de la Atlantic la Marea Roşie, Deşertul Kalahari la sud de Botsuana cu prelungire în Namibia, Deşertul Namib în Namibia cu prelungire în Angola.
- În Asia: Deşertul Thor în India şi Pakistan, Deşertul Kara Kum în Turkmenistan la sud de lacul Aral, deşertul Takla Makan în vestul Chinei, Deşertul Gobi în sudul Mongoliei.
- În Australia: Marele Deşert de Nisip în nordul Australiei, deşertul Tanami, Deşertul Simpson, Deşertul Gibson, Marele Deşert Victora, etc.
Deşerturile pot fi exclusiv nisipoase sau exclusiv stancoase sau combinaţii de texturi şi forme de relief. Dunele de nisip ocupă o cincime din suprafaţa totală a deşerturilor fierbinţi ale lumii îngropand totul în calea lor: pomi, drumuri, oaze şi chiar sate întregi.
S-a arătat că suprafaţa deşerturilor depăşeşte 2 miliarde ha. Din nefericire, suprafaţa deşerturilor se extinde an de an, unele deşerturi înaintand anual cu 10-40 de kilometri în toate direcţiile. Conform unor precizări făcute de ONU, peste 250 de milioane de oameni sunt direct afectaţi de deşertificare, iar încă un miliard sunt sub ameninţarea acestora.
Ca urmare, deşertificarea provoacă foamete, ridică probleme de sănătate şi dislocare de populaţii.
Ing. N. Bogdan
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Martor ocular, în Vrancea, al dramei țăranului român în timpul colectivizării
De același autor
