Formati caractere!
Scoala Brancoveneasca din Constanta a reeditat cartea "Pedagogia crestin-ortodoxa" a preotului profesor Mihail Bulacu (1898-1985) la indemnul si sfatuirea Parintelui Arsenie Papacioc de la Manastirea "Sf. Maria" din Techirghiol.
Cei care o vor studia se vor convinge ca numai educatia crestina autentica isi propune sa zideasca un om dupa Evanghelie. Asa cum arata presedintele Fundatiei "Sfintii Martiri Brancoveni", in cadrul careia functioneaza "Scoala Brancoveneasca", "singura Biserica Ortodoxa se putea ocupa de educatia puiului de om in folosul sau, daca nu s-ar fi produs ruperea invatamantului romanesc de Biserica, desigur la comanda "arhitectilor sociali". In acest sens, Prof. dr. Adrian Botez precizeaza in revista "Axa", nr. 26, p.22: "invatamantul romanesc, de cind a fost separat de Biserica (prin comanda de la Loja Marelui Orient Francez executata de Al. I. Cuza cu slugarnicia cu care executa comenzile masonice extern-internationale si politicienii "romani" de azi) ataca fibra tinara a natiunii si a neamului".
Autorul cartii mentionate precizeaza ca "psihologia admite, cu traditia culturii europene, un singur tip de caracter, caracterul moral. Caracterul este acea forta launtrica, care conduce vointa, iar vointa nu poate fi condusa decit in realizarea idealului moral. Cind vorbim in limbajul zilnic, de caractere slabe ori tari, caractere sincere ori dubioase, acestea sint stari sufletesti de caractere sub nivelul caracterului. De aceea spontan zicem despre omul nesincer, ca n-are caracter".
Astfel, "daca psihologia este convinsa, in mod stiintific, de existenta caracterului, pedagogia generala este convinsa de posibilitatea formarii lui prin educatie".
"Pedagogia, vazind ca-si iroseste energia intr-o actiune a scolii intelectualiste, a cautat sa-si revada sistemul de educatie pentru a observa lacunele si care este adevarata cale de progres".
Foerster este acel ce provoaca un curent nou in pedagogie, indreptind preocuparile educatiei, catre formarea caracterului. Lucrarile lui Foerster, "Pentru a forma caracterul", "Scoala si caracterul", "Religia si formarea caracterului" confirma in cuprinsul lor, ideea fundamentala asupra misiunii centrale a pedagogiei si deci a educatiei in genere, de a forma caractere. Foerster este nu numai pedagogul optimist, opus vederilor pesimiste ale lui Schopenhauer, dar si animatorul pedagogiei actuale in aceasta noua directie, de a forma caractere. El evidentiaza principiile pedagogice ale lui Pestalozzi, pe care pedagogia contemporana le-a neglijat. Astfel capitolul final din lucrarea sa, "Scoala si caracterul", si anume "Formarea caracterului in scoala" il incepe cu maxima pedagogica a lui Pestalozzi: "Un veac va fi putut face mari progrese in cunoasterea adevarului si cu toate acestea a ramas complet inapoi in ceea ce priveste vointa binelui".
"Cultura intelectuala, daca nu este subordonata unei culturi a constiintei si dezvoltarii vointei noastre, fiinta noastra morala poate fi primejduita. Caci adevarata forta motrica a omului intreg, aceea care actioneaza in mod hotaritor asupra intregii conduite a vietii si care constituie deopotriva un factor fundamental al sanatatii fizice, este caracterul", spune Foerster.
Singur caracterul apara cugetarile noastre de interesele ori prejudecatile ce vin din afara si sfarima toate atitudinile de servitudine, grosiere ori subtile, ce se nasc din raporturile gandirii noastre cu gindirea si judecata celorlalti oameni. Apreciind marele rol al caracterului, Foerster propune si descrie in lucrarea sa, "Pentru a forma caracterul", metoda intuitiva a educatiei morale, de a aplica "stapinirea de sine", "cunoasterea de sine", "deprinderile", "actiunea noastra", "dragostea de omenire", "SMERENIA".
Prin urmare, caracterul este acea forta reala launtrica, in care se imbina in chip unitar si armonic valorile ideale ale intelectului, sentimentului si vointei, printr-o educatie morala ingrijita. Ideile lui Foerster asupra necesitatii formarii caracterului prin pedagogia scolara, nu l-au lasat un izolat cu teoriiile sale specifice, ci din contra, l-au consacrat ca pedagogul apostol al noii pedagogii in scoala.
Asa se explica faptul istorisit de Pierre Bovet, marele pedagog si profesor universitar de la Geneva, ca lucrarea lui Foerster "Schule UnderCharacter", ajunse in 1920, la editia "patrusprezecea", iar in limba franceza la editia a cincea. Pentru aceleasi motive a ajuns a fi tradusa si la noi, in limba romana, formind obiectul capitolelor de pedagogie fundamentala si in scoala romaneasca. De altfel chiar la pedagogul englez Locke, ideile sale asupra educatiei ne prezinta virtutea in atentiunea educatiei morale si educatia morala cu intiietate asupra educatiei intelectuale. VIRTUTEA este privita de Locke ca cel mai pretios dar cu care trebuie inzestrat un barbat nobil, intrucat fara "virtute" nu va fi fericit nici in lumea aceasta, nici in lumea cealalta". Nu avea insa sintetizata notiunea caracterului cum o gasim la Foerster, care apreciaza atit educatia morala cit si pe cea intelectuala, dar si evidentiaza rezultatul lor armonic, unitar in acelasi suflet: caracterul".
"Pedagogia lui Foerster asupra caracterului, a electrizat curente noi de pedagogie practica in scoala europeana de care s-a impartasit si scoala noastra romaneasca." Parintele Mihail Bulacu mentioneaza: "J.W.Foerster apreciaza pe marii pedagogi crestini ai Ortodoxismului, catre care sustine el ca trebuie sa ne intoarcem iarasi privirile si sa-i imitam."
Se cuvine sa conchidem, dupa cele afirmate aici, ca "psihologia religioasa ofera cea mai fericita sinteza intre teologia practica "ortopraxia" si pedagogia generala, spre a ne da pedagogia crestina in toata frumusetea ei spirituala (pag. 146).
Azi nu ne mai multumim cu scoala care incarca spiritul elevilor cu un capitol cit mai mare de cunostinte, ci pretindem o scoala care sa formeze caractere si sa prepare pe elevi pentru viata"¦
Ceea ce cerem azi de la scoala si familie, de la educator in genere, se rezuma foarte bine in formula cunoscuta: "Formati caractere!"
"Caracterele nu se pot forma printr-o morala filosofica, ci printr-o morala crestina."
In subcapitolul "Lipsa unei educatii religioase morale"(p. 76), autorul arata ca D-l prof. Simion Mehedinti de la Universitatea din Bucuresti, care doreste tot binele bisericii noastre stramosesti, a declarat cu prilejul Congresului pedagogic ca "rezolvarea chestiunii religioase atirna de formarea profesorilor de religie si aceasta se obtine prin reorganizarea seminariilor noastre si a Facultatii de Teologie unde se pregatesc profesorii de religie." Remarcabile sint "preocuparile clerului" exprimate la Congresul misionarilor ortodocsi romani la Chisinau, intre care: afirmarea necesitatii unei educatii cu fond crestin, in scoala, incadrata cu toate mijloacele de resort necesare, fara a putea fi combatute de vreo " stiinta" laterala, infiintarea unei ligi impotriva imoralitatii, interzicerea a orice serbari scolare, excursii, sau orice alte productii care ar putea sa impiedice pe elevi a veni la Sfinta Liturghie, Duminica si Sarbatorile (...). Biruinta va veni atunci cind vom dobindi apostoli bine pregatiti, caci momentele cele mai grele ale neamului vor fi in viitor."
...Intr-adevar, profetia s-a implinit, asa cum stim: la noi, dupa "tancurile bolsevice antihristice" care au demonizat populatia tarii, incepind cu august 1944, a venit tavalugul mondialist (New- Age), incepind cu decembrie 1989"¦
"Raul nu poate fi indepartat din lume, din pricina ca nici un om nu are grija de copii, nimeni nu le spune despre curatia trupeasca si sufleteasca, nimeni nu-i invata sa dispretuiasca averile si maririle, nimeni nu le vorbeste despre poruncile ce sunt vestite in scripturi." (Sf. Ioan Gura de Aur.)
" Daca dragoste nu e, nimic nu e." Esential este sa nu uitam ca:... >
A consemnat: Prof. Don Quijote
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
