Votul uninominal si reponsabilitatea alesilor
Personalizarea campaniei electorale se produce, oricum, pe fondul unui program politic cu care fiecare partid se prezinta in fata electoratului.
Candidatii pentru fotoliile de deputati si senatori care vor primi voturile alegatorilor in data de 30 noiembrie sint interesati in aceasta campanie sa isi prezinte, pe linga programul partidului, propriile proiecte pentru locuitorii colegiilor in care candideaza. Probabil, unui alegator informat la un nivel satisfacator, ii va fi greu sa voteze cu cineva despre ale carui intentii politice nu stie mare lucru. Daca votul politic va ramine esential la aceste alegeri, nu sint excluse surprizele determinate de o foarte buna campanie facuta de unii candidati.
O tema de dezbatere publica, odata cu introducerea votului uninominal, a fost reformarea sistemului politic. Intrebarea pe care si-au pus-o multi a fost daca votul uninominal va schimba modul in care se va face politica. Vor deveni parlamentarii mai responsabili, mai preocupati de nevoile si interesele celor care i-au votat? Se va schimba mecanismul de desemnare a candidatilor in interiorul partidelor?
Daca nu putem sa dam un raspuns cert la aceste intrebari, putem sa facem presupuneri privind relatia cu alegatorii a unui deputat sau senator care a fost ales intr-un colegiu uninominal. In primul rind, este foarte probabil ca un parlamentar ales sa isi doreasca un al doilea mandat. In acest caz, in cei patru ani de mandat va incerca sa isi mentina alegatorii fideli si sa-i atraga si pe ceilalti. Acest deziderat poate fi atins daca va promova interesele alegatorilor din colegiul sau si isi va face cunoscute initiativele care converg cu acestea. Va trebui, prin urmare, sa comunice mai des si mai bine cu alegatorii. Este previzibil ca viitoarele cabinete parlamentare sa se deschida tocmai in colegiile in care deputatii sau senatorii vor cistiga mandatele. Un contraargument pentru aceasta previziune este ca responsabilitatea alesilor nu va spori intrucit, la viitoarele alegeri, daca nu vor mentine simpatia electoratului in colegiu, vor migra in alte colegii, cu binecuvantarea partidului. Aceasta posibilitate nu este exclusa, dar trebuie sa ne gindim si la faptul ca nemultumirea electoratului dintr-un colegiu se va rasfringe si asupra partidului. Alegatorii vor asocia propria lor nemultumire nu numai cu numele parlamentarului, ci si cu partidul care l-a sustinut. Partidele vor fi obligate sa-si faca o grila de evaluare a fiecarui parlamentar si sa decida pe cine vor miza la viitoarele alegeri.
In conditiile in care comunicarea dintre alegatori si alesi se va intensifica in urmatorii patru ani, se poate spune ca un obiectiv important al unei reforme politice mai ample s-a realizat. Bineinteles, numai modificarea sistemului electoral nu este niciodata suficienta pentru o schimbare a unei perceptii dezastruoase a Parlamentului si a intregii clase politice. Cetatenii trebuie sa caute si ei pirghiile necesare pentru a trage la raspundere alesii mai des decit din patru in patru ani.
Florin Rosu - Vicepresedinte "" Asociatia Pro Democratia
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
