Incest
Incestul ca provocare literara
Editura Leda isi provoaca acum cititorii cu un titlu "tare": "Incest" (de fapt "Incestul" in original), un roman al scriitoarei franceze Christine Angot (n. 1959). Cartea a aparut pentru prima oara in 1999 si este unul dintre titlurile-fanion ale acestei autoare, comparate de unii critici cu faimosul ei coleg de generatie Michel Houellebecq. E adevarat ca astazi, cind vechile tabuuri erotice au cazut unul cite unul, incestul a devenit in literatura o tema printre altele (s-au dus vremurile lui Anais Nin"¦). Totusi, potentialul sau scandalos subzista inca, mai ales cind stii cum sa-l abordezi. Autoarea a refuzat eticheta de "regina a autofictiunii" care i-a fost aplicata, si pe buna dreptate. "Incest" este o confesiune feminina dura, care nu-si menajeaza nici o clipa cititorii. Meritul lui Christine Angot e acela ca trece, de fapt, dincolo de explorarea unui caz de trauma incestuoasa, ajungind in zone obscure ale psihicului colectiv si investigind chiar cu o oarecare cruzime, dar si cu rafinament, relatia dintre societate si ceea ce este interzis, reprimat. Dimensiunea psihanalitica a cartii este marcata, iar performanta ei - deloc minora - consta in surprinderea unei fibre, foarte fine, a umanului ultragiat. Bulversant, irezistibil, polemic pe alocuri, romanul lui Christine Angot ne invita sa luam pulsul provocarii autofictionale "la ea acasa". Paul Cernat
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
