Scoala ca un cimp de lupta
Fapte:
Un elev in virsta de 12 ani de la o scoala din Adjud are un comportament trivial la adresa unui profesor care incearca sa realizeze o lectie intr-o sala de la parterul unui liceu din acelasi oras. Elevul este avertizat de profesor, dar continua cu acel comportament inadecvat. Profesorul paraseste sala de clasa, urmareste elevul si ii aplica o corectie cu ajutorul palmelor.
Context:
în scoala romaneasca bataia este o practica obisnuita. Sint inca destui profesori si invatatori care considera ca aplicarea unei corectii fizice elevilor este ceva normal sau chiar inevitabil. Astfel, presa ne furnizeaza periodic subiecte «suculente» in acest domeniu. Aflam continuu de elevi batuti de alti elevi, de elevi batuti de profesori si, mai rar, de profesori batuti de elevi.
Consecinte:
Familia copilului a facut reclamatie la politie si se gindeste sa intenteze un proces profesorului. Profesorul este aparat de consiliul profesoral al scolii, care, pe deasupra, protesteaza la «forurile competente» deoarece si profesorii sint supusi unor agresiuni permanente.
Concluzii:
Se observa cu usurinta existenta a doua tabere: scoala si familia. Din pacate, cam asta este realitatea educationala a vremurilor noastre: acuzatiile reciproce intre scoala si familie. în comunicatul emis de scoala se afirma: «pina la urma ne-am cam saturat si noi ca toate devierile comportamentale ale elevilor sa ni se reproseze numai noua"¦ numai scoala, oricit s-ar stradui ea, nu poate sa rezolve singura toate problemele». Avem afirmata aici, negru pe alb, o totala neincredere in faptul ca familia ar putea contribui cu ceva pozitiv la rezolvarea problemelor. Din comunicat intelegem ca scoala se lupta singura, punind la bataie chiar si"¦ palmele. Cit timp multi oameni din scoli vor manifesta o astfel de atitudine, e greu de crezut ca se poate ajunge la un compromis cu familia care sa functioneze in favoarea elevilor. Profesorul agresor nu a primit nici o sanctiune din partea colegilor, care se intreaba cu totii, «cu neliniste in suflet, daca in numele unei asa-zise protectii a copilului avem dreptul de a tolera asemenea comportamente». Nu apare, insa nici o neliniste legata de comportamentul agresiv al profesorului. Protectia copilului nu mai este chiar o chestiune serioasa, devine in comunicat «o asa zisa protectie a copilului». Daca ne permitem sa devenim atit de dubitativi, am putea sa ne retragem din toate intelegerile internationale privind drepturile si protectia copilului in care Romania este parte si sa experimentam, entuziasti, alergarea si agresarea elevilor prin curtea scolii, pentru a-i aduce pe calea cea dreapta. Se ridica problema, ca si in alte profesiuni (de exemplu, medicii), daca este tocmai moral ca o sanctiune sa fie adoptata de catre colegii de cancelarie ai celui impricinat. Elevul agresor nu trebuie in nici un caz dezvinovatit (si nici familia acestuia), insa cel care are o responsabilitate mai mare, cel care trebuie sa-si dovedeasca siesi si celor din jur ca are un ascendent prin virsta si statut, ramine profesorul."
Florin Rosu, profesor, Focsani
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Martor ocular, în Vrancea, al dramei țăranului român în timpul colectivizării
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 9
Adaugă comentariu
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda
, acum 739420 zile, 11 ore, 55 minute, 1 secunda 
