Vine... Vine Martisorul
"Iar noi, romanii, avem ocazia sa sarbatorim venirea primaverii intr-un mod unic la inceputul lunii martie. în fiecare an, in prima zi a acestei luni ne bucuram de sarbatoarea romaneasca a primaverii, a prospetimii si a bucuriei - Martisorul. Daca citim in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, putem afla ca martisorul este un mic obiect de podoaba, legat de un fir impletit rosu cu alb, care se ofera in dar ca semn al sosirii primaverii mai ales femeilor si fetelor in ziua de 1 Martie... lucruri deja cunoscute de majoritatea dintre noi. Dar de unde vine «martisorul» si de ce il purtam? De fapt, martisorul este simbol al revenirii la viata a primaverii, aducindu-ne optimism si credinta. însa, povestea martisorului incepe acum mai bine de 2000 de ani. Traditia spune ca stramosii nostri purtau la incheietura miinii sau prinse in piept cu un ac, monede gaurite, atirnate de un fir impletit si colorat in alb si negru. Banutii erau de aur, argint sau metal obisnuit, indicind cit de bogata sau saraca era persoana care ii purta. Albul simboliza revenirea la viata a naturii, iar negrul frigul iernii. Fetele credeau despre martisoare ca le vor aduce noroc, frumusete si le vor feri de razele arzatoare ale soarelui verii. Cind copacii infloreau, femeile agatau firul de o ramura, iar cu moneda respectiva cumparau cas, pentru ca pielea lor sa fie tot restul anului alba si moale. între timp, rolul de talisman sau obiect purtator de noroc al martisorului s-a transformat in simbol al iubirii, iar firul negru a devenit rosu. Daca ne intoarcem si mai mult in timp, amintim ca au fost scoase la iveala martisoare cu o vechime de peste 8000 de ani! Sub forma unor pietricele de riu, vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la git. Culoarea rosie era data de foc, singe si soare, insemnind nasterea si viata, adica femeia. Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, zapada rece si pura, semnificind intelepciunea barbatului. împletirea snurului arata legatura inseparabila dintre cele doua elemente ale vietii.
Simbolul soarelui si al puritatii sufletesti
Indiferent de unde provine Martisorul, la romani, 1 Martie este o zi speciala, care nu trebuie ignorata, desi pe multi cuvintele martisor si felicitare ii trimit cu gindul la moda. însa lipsa Martisoarelor, ori a florilor, echivaleaza cu nepasarea. Astfel de zile merita sarbatorite pentru ca, in cultura noastra, este inradacinat un «trebuie sa» interior. Barbatul «trebuie sa» ia un martisor pentru sora, nevasta, amanta, bunica, colege. «Trebuie sa» nu uite sa cumpere o floare (sau mai multe) pentru colege, iubita, nevasta. Pentru ca altfel sint trasi la repros de mineca cind se asteapta mai putin. «Trebuie sa», pentru ca altfel o sa fie cam «naspa». Luna Martie ne ofera aceasta posibilitate, de a ne indrepta atentia spre lucrurile care conteaza cu adevarat pentru noi, spre viata si interesele noastre, spre persoanele in compania carora ne simtim bine, spre ceea ce ne face cu adevarat mai fericiti. Si nu trebuie sa acceptam ideea ca s-a incheiat si cu aceasta magie a martisorului. Optimismul meu exagerat ma indeamna sa cred ca martisorul nu a devenit un simplu joc si ocazie de a da plocon cuiva care altfel ar primi greu. Oamenii trebuie sa invete sa nu se mai refugieze in afaceri si probleme. Asa cum in trecut se credea in puterea magica a Martisorului, asa cum credeau ca o baba a urcat la munte cu 12 cojoace si a inghetat, trebuie sa creada si acum si nu doar sa cunoasca povestea. Si in fond, ce ne costa sa ne bucuram de o astfel de sarbatoare ce face parte din putinele traditii ce mai sint apreciate de romani? Ea nu aduce nimic rau si urit, ci din contra, aduce fericire, zimbete pe chipul oamenilor odinioara tristi si multa, foarte multa dragoste. Si acestea sint o parte din motivele pentru care merita sarbatorit Martisorul.
Dar sa nu trecem cu vederea vestitul ghiocel, caci este un alt simbol foarte cunoscut al primaverii. Originar din Europa si Asia, acesta are o poveste foarte interesanta. Dupa unele legende, el ar fi fost un barbat ramas vaduv cu opt copii. Recasatorindu-se, copiii sai, patru baieti si patru fete, au fost alungati de mama vitrega. Necajiti, acestia se metamorfozeaza in opt specii diferite de flori. Tatal i-a cautat ce i-a cautat si, neaflind nimic de soarta lor, se transforma si el in floarea ce poarta denumirea de Ghiocel. Dincolo de obiceiuri si diferite simboluri ale primaverii, Martisorul ramine cel mai important simbol al bucuriei de a trai, al dragostei de viata, un semn prin care noi, oamenii, sarbatorim venirea primaverii. Si indiferent de cite infatisari primeste, el este si va ramine simbolul soarelui si al puritatii sufletesti. Macar de 1 Martie sa incercam sa uitam de tot ce ne umple putinul nostru timp liber cu probleme si sa ne amintim cu drag de prieteni, de frati, de parinti, de bunici si sa le daruim un simbolic Martisor insotit de un zimbet prietenesc, o imbratisare si dragoste. Caci, in fond, avem suflet cald de roman."
Nicoleta Lazar,
eleva, Colegiul National "Unirea"
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
