Asta e părerea mea! Exerciţiu de normalitate: o altfel de unire, clasică
În 30 de ani de viaţă am învăţat că lucrurile bune se fac cu greu, cu sudoare, cu dezamăgiri, cu durere, iar dacă ceva e prea uşor de obţinut, cu siguranţă nu e ceea ce îmi trebuie. Lenea, obişnuinţa, neştiinţa, naivitatea ne-au făcut să ne căutam destine facile. Invocăm norocul la fiecare pas şi aşteptăm ca planeta să se învârtă, iar Divinitatea să ne arunce în zori binemeritatul loc la care râvnim. Ne-am obişnuit să credem că merităm totul făra să dăm nimic înapoi.
Din păcate, simţul normalităţii ni s-a atrofiat, iar lucruri fireşti le privim acum ca fiind extraordinare sau nu le mai privim deloc. Vorbim prea mult despre politicieni care dau şi nu dau nimic în acelaşi timp, vorbim prea mult despre nevoile unui popor care nu ştie ce nevoi are, dar niciodată despre obligaţiile pe care le avem cu toţii faţă de noi înşine şi faţă de cei ce ne înconjoară.
Duminica ce a trecut am avut privilegiul de a sta împreună la aceeaşi masă cu două faruri culturale, doi oameni extraordinari care prin modestie şi inteligenţă, prin răbdare şi pasiune, prin virtuozitate şi sacrificiu şi, nu în ultimul rând, prin muncă titanică reuşesc să ridice spre normal societatea în care trăim.
E nevoie de cultură şi de bun gust!
Cultura şi bunul gust sunt cuvinte care au ajuns să sperie nejustificat extrem de multă lume şi care, de prea multe ori, au ajuns să fie asociate cu snobismul şi cu oamenii farisei. Nu e aşa, dragilor! Precum ne e sete de apă, aşa ar trebui să e fie sete de frumos, pentru că, în fond şi la urma urmei, cultura asta înseamnă. Mai mult de un sfert de secol ne-am făurit o societate a formelor fără fond, o lume de carton colorat care ascunde o lipsă cruntă de bun simţ, de înălţare şi de firesc. Nu putem continua aşa, nu ne permitem acest trai ce ne barbarizează, iar speranţe există, trebuie doar să facem pasul către acele locuri ce ne pot oferi vânt bun propriilor corăbii şi aici mă refer la biblioteci şi minunatele săli de spectacol! Nu exista nimic mai frumos decât timpul petrecut cu folos!
Niciodată nu aş fi crezut că într-o zi de 24 ianuarie voi avea şansa, ca în clădirea care mulţi ani a adapostit muzeul Micii Uniri, să petrec o amiază cu aceşti doi mari Oameni, aceste două repere ale muzicii clasice, aceste două repere de bun simţ şi normalitate. Aryeh Levanon şi Vincent Grüger, căci despre ei este vorba, ne-au oferit timp din timpul lor pentru a reporni în noi focul şi dragostea de normalitate, atât de greu încercate în aceste vremuri neguroase.
Muzicieni extrordinari, dar extrem de simpli şi modeşti pe care pot spune că îi iubesc pentru tot ceea ce sunt şi oferă celor din jurul 
lor, două poveşti absolut fabuloase care au cel puţin patru lucruri în comun: iubirea de muzică, de frumos, iubirea de Focşani şi munca enormă pe care au depus-o pentru a realiza un vis pe care să-l dea în dar oraşului nostru, Orchestra de cameră “Unirea”.
Ceea ce am trăit la această întâlnire pot descrie ca pe o zi a Unirii petrecută atipic, o zi în care Unirea a fost făcută între Focşaniul vechi şi cel al zilelor noastre, o zi a unirii în care am redescoperit pasiunea şi viziunea comună, o zi care mi-a reamintit că sunt dator să contribui aşa cum pot la normalizarea vieţii de zi cu zi şi că sunt obligat să sprijin societatea în care trăiesc pentru a-şi reîmprospăta valorile morale, atât de necesare nouă, tuturor.
Şi da, dragilor, normalitatea se exersează în fiecare zi!
Pe final, dacă îmi permiteţi, chiar şi dacă nu îmi permiteţi :) , aş vrea să mulţumesc tuturor celor care au contribuit la acest exerciţiu de normalitate şi aş dori să le reconfirm faptul că au în mine un prieten şi un partener serios care le va fi alături pentru totdeauna!
Maeştrii Aryeh Levanon (Israel) şi Vincent Grüger (Germania) au avut amabilitatea de a se întâlni duminica ce a trecut cu un mic grup de focşăneni, cu care au vorbit despre viaţa lor, muzica. Întâlnirea a avut loc la iniţiativa Silviei Vrînceanu, redactor şef ZdV.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Sesizarea cititorului ZdV: Ce poate face, în Focșani, un cetățean (probabil) bolnav, de care n-are nimeni grijă?
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Adrian Mangu, acum 3153 zile, 11 ore, 28 minute, 55 secunde
Silvia Vrinceanu, acum 3154 zile, 41 minute, 13 secunde 
