Un banc pe zi
Se adresă primului întâlnit, spunându-i:
– Mulțumesc, dragă germanule, vă mulțumesc că m-ați primit în țara voastră minunată, că mi-ați oferit ajutor, adăpost și asigurare medicală!
Cel căruia i se adresase răspunse:
– Vă înșelați, eu sunt albanez !
Omul merse mai departe și se adresă unei alte persoane:
– Mulțumesc, pentru că m-ați primit în așa o țară frumoasă ca Germania !
Acesta îi răspunde:
– Eu nu sunt neamț, eu sunt român !
Mai întâlni o persoană și spuse din nou:
– Mulțumesc pentru minunata Germanie !
Cel interpelat ridică din umeri și zise :
– Eu nu sunt german, sunt egiptean !
Apoi zări o femeie mai vârstnică și o întreabă:
– Sunteți nemțoaică?
– Nu, zise femaia, sunt turcoaică!
Nedumerit, o întreabă:
– Dar unde sunt, femeie, toți nemții ăștia?
Femeia se uită la ceas și spuse:
– Probabil la muncă!
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
„Întrebări și ecouri între... două microfoane” cronică la recenta carte a profesorilor vrânceni, Elizia și Vasile Lefter
De același autor
