Jurnalism cetatenesc

115 ani de Geografie românească universitară

Ziarul de Vrancea
3 nov 2015 557 vizualizări
Mulţi români, chiar şi intelectuali de vază, rostesc cu aerul sigur al atotştiutorului, faptul că Simion Mehedinţi este întemeietorul geografiei române moderne, dar foarte puţini pot rosti câteva cuvinte privind drumul său în geografie, un drum care a avut ca rezultat fondarea ştiinţei geografice, dar şi înfiinţarea unei ilustre şcoli de geografie

Refăcut complet după şederea de la Soveja, S. Mehedinţi s-a întors la Leipzig, şi-a reluat lucrul la teză şi a obţinut (1899) diploma de doctor în filosofie (specialitatea geografică), cu calificativul "magna cum laudae”, fiind felicitat de corpul profesoral, iar magistrul său, Fr. Ratzel, elogiind calităţile candidatului "subliniază, ca un merit deosebit, faptul că a ajuns la o cugetare geografică - geographisch denken”.
Succesul său a fost consemnat şi în BSRG: ,"D. Mehedinţi (…) şi-a încoronat munca sa strălucitoare prin obţinerea - maxima cum laudae - a diplomei de doctor în specialitatea geografiei la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti”.
Urmare a intervenţiei Societăţii Române de Geografie şi a cererii lui Titu Maiorescu, Ministerul Instrucţiunii Publice a înfiinţat la Universitatea din Bucureşti prima catedră de geografie.
Primul curs universitar de geografie ţinut de Mehedinţi la 3 noiembrie 1900, a însemnat, la noi, actul de naştere al acestei ştiinţe.
La curs a participat şi bătrânul Maiorescu, venit să-şi susţină ucenicul la prezentarea disertaţiei de către tânărul doctor în geografie.
Însuşi E. Lovinescu, student la Facultatea de Litere, şi-a schimbat părerea despre fostul său profesor de la Iaşi, afirmând că: "Rezultatul a depăşit orice aşteptare: vreme de un ceas, dl. Mehedinţi şi-a dezvoltat subiectul cu un calm nebănuit (…) în timp ce, cu ochii plini de bucurie, Maiorescu sublinia cuvintele prin gesturi expresive şi cu priviri circulare ce voiau să spună: ei, ce vă spuneam eu, aşa-i că are talent”, iar Nicolae Orghidan, student în primul an, nota următoarele: ,,Sala avea un aer sărbătoresc datorită prezenţei printre alte persoane străine de curs şi a bătrânului profesor de filosofie şi logică – Titu Maiorescu, venit să asiste la prima lecţie a fostului său elev. La ora fixă apăru pe uşă un bărbat tânăr, zvelt care se îndreptă spre catedră cu paşi uşori şi siguri. Avea înfăţişarea distinsă a unui adevărat intelectual…Începu să vorbească liber cu o remarcabilă uşurinţă, fără sfiala obişnuită a începătorilor. Îşi urmărea firul ideilor cu o logică strânsă ce captiva atenţia ascultătorilor. Folosea o limbă literară aleasă, ocolind pe cât putea neologismele. Nu lipseau figurile de stil puse ici, colo la loc potrivit…”.
Începând din această zi, datorită geniului şi a muncii neobosite a lui Mehedinţi, geografia va intra pe un drum ascendent, culminând cu apariţia, în 1930, a lucrării fundamentale: Terra – introducere în geografie ca ştiinţă şi cu întemeierea unei strălucite şcoli geografice române. Datorită atracţiei pe care o exercita profesorul asupra studenţilor, mulţi dintre aceştia au îmbrăţişat geografia, deşi la început erau studenţi la alte specialităţi: N. Al. Rădulescu - medicină, George Vâlsan - filosofie, Vintilă Mihăilescu - istorie, Constantin Brătescu - secţia clasică.
(Costică Neagu - Simion Mehedinţi, biobibliografie, Ed. Terra, 2003, pp. 14-16)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.