Jurnalism cetatenesc

Cine erau bancherii, librarii, dentiştii, farmaciştii din Focşanii lui 1890

Sorin Tudose
21 sep 2014 2065 vizualizări
Cateva file desprinse dintr-un anuar al Romaniei din 1890 ne prezintă un Focşani în care comerţul şi industria erau dominate copios de… evrei

Anuarul Romaniei pe anul 1890 relevă un Focşani cat se poate de cosmopolit, în care afacerile erau făcute atat de populaţia nativă, cat şi de austrieci, germani, greci, armeni şi, mai ales, de evrei. Cu o populaţie de doar 15.800 de locuitori, Focşaniul era un oraşel cat se poate alert, de viu. În urmă cu 124 de ani, oraşul nostru avea nu mai puţin de zece parlamentari. Printre aceştia se regăsea şi Dumitru Simionescu Ramniceanu în calitate de senator, cel căruia arhitectul Ion Mincu avea să îi proiecteze cunoscutul cavou din cimitirul Sudic. Alţi parlamentari cunoscuţi erau şi Ioan Macridescu, respectiv Gheorghe Apostoleanu. Primarul oraşului era un anume Grigore Bălănescu, iar arhitectul era G. Vasiliu. Urbea noastră număra mai mulţi mari proprietary, aşa cum sunt Gh. Apostoleanu, Ilie Nicolescu Dorobanţu, Nicolae Voinov sau Th. Cincu. În 1890, bancherii cuprinşi în anuar erau toţi alogeni. În Focşani existau bancherii K. Linderberg, Wilh Scheyer, D. Strelisker şi Fraţii Neiger. Focşănenii îşi achiziţionau bijuterii şi reparau ceasurile la negustorii Rosenstein M. şi D. Unger. Cei mai importanţi cofetari erau Alex Hamel, Romano, V. C. şi Vasiliu V., cel mai probabil un înaintaş al cofetarului Mihai Vasiliu. În anul amintit mai sus, focşănenii îşi făceau fotografii la A. Duschek şi A. Zeitheim. Singurul dentist care figurează în anuar este evreul A. Flitmann. Cei mai cunoscuţi negustori de haine erau S. Bernstein, Grossmann Blum, Mathias Neuwirth, Mayer Scheffer, toţi evrei, toţi cu magazinele pe Strada Mare. Încălţămintea era procurată de focşăneni de la negustorii Luftig H., dar şi de la armeanul V. Missir. Principalii farmacişti ai vremii erau A. Cotesiu, Fraţii Remer de pe Strada Mare, I. Stener de pe Strada Domnească şi A. Oravetz de pe Strada Centrală. De remarcat şi varietatea de fabrici care exista în Focşani acum mai bine de 12 decenii. Deşi nu era nicio fabrică de confecţii, existau totuşi o fabrică de franghii şi căpestre deţinută de un anume Th. Doing, o fabrică de plicuri şi pungi de hartie deţinută de Seifert A.. În Focşaniul lui 1890 se mai fabrica şi teracotă, proprietarii fabricii/fabricilor fiind Mayer Herman şi Mayer Iosef. La ceva mai mult de un secol de la publicarea acestor nume în anuar, comunităţile evreieşti şi armeneşti mai trăiesc doar în cărţi. În prezent, evreii şi armenii din Focşani aproape că-i numeri pe degete. (S. TUDOSE)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.