Zonele verzi din Focsani si o actiune de nota 10
"Pina cu vreo citiva ani se stia ca zonele verzi din oras erau locuri de recreere, care prezentau si satisfactii vizuale prin coloritul florilor. Odinioara, in Focsani se ducea o viata patriarhala, locuinte rare, gradini multe, deseuri nesemnificative, circulatie pe strazi cu birje si pe ici pe colo cite o masina. Astazi, situatia este mult mai complicata. Bloc linga bloc, deseuri menajere la tot pasul, surse de poluare de neimaginat cu citeva decenii in urma. Pe toate strazile este un pat de masini: in circulatie sau parcate, se circula zi si noapte, atit in zi de lucru, cit si de sarbatoare, atit cu numar cu sot cit si cu numar fara... sotie. Se consuma oxigenul, se polueaza atmosfera cu diferite noxe, in special cu dioxid de carbon. In aceasta situatie, rolul zonelor verzi este enorm de important. Vegetatia contribuie la mentinerea unei vieti sanatoase prin frunzele arborilor care constituie un adevarat filtru prin retinerea pulberilor de praf.
- un hectar de foioase retine 60 - 70 tone de praf pe an;
- reduc poluarea radioactiva cu pina la 80%;
- atenueaza intensitatea zgomotelor absorbind radiatiile sonore;
- imbogatesc aerul cu ioni negativi si produc fitoncide care contribuie la combaterea microbilor;
- radiatia solara este retinuta in coronament si reflectata in atmosfera, ajungind la sol doar 2 - 5%;
- umiditatea atmosferica este mai ridicata sub coronament decit in cimp liber din cauza evapotranspiratiei;
- temperatura aerului este mai scazuta la umbra decit in cimp liber;
- prin procesul de fotosinteza se produce oxigen si se consuma dioxid de carbon. Astfel, pentru producerea unei tone de masa lemnoasa, arborii consuma 1,8 t dioxid de carbon si elibereaza 1,4 t de oxigen. Un hectar de padure de foioase consuma intr-un an 42 t de dioxid de carbon si elibereaza 30 tone oxigen. Nu trebuie trecuta cu vederea nici functia recreativa si estetico - peisagistica. Se poate ca unii cititori sa spuna ca aceste aspecte sint cunoscute. Numai ca pentru realizarea acestor deziderate trebuie spatii verzi cit mai multe. Atit orasul Focsani cit si multe orase din tara duc lipsa de spatii verzi.
Se exagereaza cu aceasta actiune?
Dar care este scopul acestor rinduri? In titlul articolului am afirmat «o actiune de nota 10». In orasul Focsani exista Asociatia pentru Dezvoltare Durabila «Focul Viu». Printre alte activitati, asociatia a lansat un proiect cu titlul «Gradinitele, prietene ale naturii si oaze de oxigen pentru Focsani». Unul din obiectivele acestui proiect a fost si este plantarea de arbori si arbusti in curtile gradinitelor, in fata copiilor si a parintilor. Saptamina trecuta s-au plantat 200 de puieti de tei de talie mare si mijlocie in curtile urmatoarelor gradinite: 1, 3, 4, 5, 7, 10, 13, 15, 16, 18. S-ar putea spune ca se exagereaza cu aceasta actiune, deoarece si in trecut s-au plantat mii si mii de puieti in Focsani. Asa este, dar actiunea de fata difera de cele din trecut prin faptul ca miile de puieti plantati au avut procent mai redus de prindere, ei fiind tinuti cu radacinile in soare si vint zile intregi pina la plantare. Multi dintre ei au fost rupti imediat dupa plantare sau pe parcurs. Cei care au reusit sa reziste pina la maturitate au fost taiati pentru a nu produce accidente in diverse cazuri sau pur si simplu au fost daunatori, cum a fost cazul plopilor in timpul infloririi. Cum s-a procedat acum? Asociatia mai sus amintita a procurat puietii din regenerari naturale prin organele silvice de pe Valea Milcovului. Puietii au fost adaptati la conditiile vitrege ale terenului, lipsiti de prasile si irigari si au fost feriti de soare si vint. Asociatia a analizat situatia la fiecare gradinita din cele amintite, a stabilit numarul de puieti ce se vor planta. Gropile au fost sapate de parintii sau bunicii copiilor, in prezenta acestora.
Explozie de strigate de bucurie
Pina aici nimic deosebit. In decursul vietii am avut parte de multe bucurii, multe surprize. Dar, ceea ce am vazut saptamina aceasta a fost ceva deosebit. Cind ne prezentam la gradinite, educatoarele anuntau: «copii, imbracati-va sa mergem la plantat puieti». Intr-o clipa aparea o explozie de strigate de bucurie si, in citeva minute, curtea era plina de copii. Afara era foarte frig iar in ultimele zile a si plouat, dar copii doreau, fiecare in parte, sa tina de puiet in timpul plantarii sau sa dea pamintul cu lopata, desi abia o puteau ridica. Intrebati ce importanta au puietii, ei au raspuns in cor: «produc oxigen». Oare acesti copilasi de 4 - 6 ani stiu ca arborii produc oxigen, iar cei care conduc destinele oraselor si tarii nu stiu? Daca stiu, de ce admit sa se defriseze padurile si zonele verzi? Cu tot frigul si ploaia rece, s-a trecut la plantat cu mare entuziasm. S-au facut poze si s-a filmat. Am vazut citeva secvente si la televizor, pe posturile Diplomatic si Atlas, dar parca le-a fost teama sa nu scurteze din programul reclamelor si al «discutiilor politice». Plantarea s-a facut cu o echipa alcatuita din Silviu Plesa, conducatorul proiectului, Ioan Florea, Gabriel Grigore, Oana Sunel si... subsemnatul. La unele gradinite au participat si parinti si bunici. Unde nu am gasit gropi facute, am primit scuzele si le-am executat noi. Inceputul e laudabil. In proiect mai este prevazut si plantarea de rasinoase. Eu as insista si pe introducerea arbustilor decorativi care sa asigure o inflorire pe tot cursul verii: forsitie, gutui japonez, iasomie, trandafiri, hibiscum, etc. Este de dorit ca acest proiect sa fie extins si la scoli si in alte spatii libere ale orasului."
ing. Nicolae Bogdan
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
