Liberte, Egalite, Fraternite sau despre studentie in Germania
Invidiata pentru mariile genii cum ar fi Schiller, Goethe, Bach, apreciata pentru puternica si solida sa economie, urita pentru cele petrecute in timpul celui de-al 2-lea Razboi Mondial, acestea pot fi unele din cuvintele cheie cu care am putea caracteriza Germania. Controversata de-a lungul mileniilor, Germania nu a reusit sa isi piarda aceasta imagine, iar controversa s-a raspindit si in structurile interne, mai ales in rindul tinerilor. In speranta de a-si mentine pozitia fruntasa in Uniunea Europeana, spiritele politicii germane sint inchise, iar increderea populatiei cu privire la constructul U.E. devine din ce in ce mai slaba. Pentru a concretiza aceasta tematica am putea arunca o privire la sistemul universitar german, care a avut de suferit o schimbare radicala prin asa zisul proces Bologna, care prevede egalarea studiilor la nivel european, care are ca tel comparabilitatea studiilor in spatiul european si scaderea anilor de studii. Acest sistem prevede terminarea studiilor in trei ani de zile, ani in care studentul trebuie sa acumuleze 360 de puncte ECTS. Aceste puncte se pot acumula prin participarea in anii de studii la cursuri modulare, adica studentului ii este propus sa capete si citeva cunostinte in alte domenii. Am putea concretiza acest lucru prin a da exemplul unui student care studiaza politica. Printre cursurile obligatorii care trebuie sa le faca in domeniul sau, el trebuie sa mai acumuleze niste puncte ECTS prin cursurile modularizate oferite de alte sectii, cum ar fi cursuri din sectia de limbi straine. Prin aceste cursuri putem vorbi de un import-export de cursuri dintre diversele institute ale unei facultati. Dupa stabilirea acestui program, sistemul german universitar devenise un adevarat "santier" in care decanii facultatilor cautau raspunsul la intrebarile studentilor in miile de foi trimise de la Ministerul Culturii si se pierdeau in explicatii vagi. Decizia de a introduce taxe de facultate, care vor fi de 700 de Euro pe semestru, adica 1.400 de Euro pe an, a pus paie pe foc si a incins spiritele studentilor din landul Hessen. Introducerea acestor taxe a declansat in landul Hessen un val nemaivazut de proteste studentesti. Euforia studentilor de a lupta impreuna contra unei decizii politice ar fi putut avea ca motto sloganurile Revolutiei Franceze "Liberte, Egalite, Fraternite" si au pus Politia in actiune care trebuia sa faca fata maselor studentesti infuriate.
"Dupa haine recunosti un student"
In afara de micile neplaceri de natura politica, viata studenteasca germana decurge de obicei pasnic. In discutiile purtate cu mai multi nemti de bastina, s-a ajuns la concluzia ca studentii nemti preferera de obiciei singuratatea, deseori intilnindu-i singuri la masa de prinz. Bineinteles ca acest lucru nu se poate generaliza, petrecerile studentesti aratind deseori contrariul. Nemtii stiu sa petreca, ori la petreceri organizate privat, ori petreceri organizate in cadrul facultatii de diversele institute, iar compania cea mai des aleasa este compania unei blonde - bineinteles cea din pahar. In alta ordine de idei, facultatea este un mediu propice pentru observarea caracterelor stereotipe. Un vechi proverb german spune ca hainele fac omul, in cazul nostru, ironic vorbind, dupa haine recunosti studentul la economie, cel de la teologie si cel de stiinte politice sau sociologie. "Economistul" german are de obicei urmatorul gust vestimentar: un shirt tip polo, preferabil in roz sau verde, pantaloni de jeans si bineinteles pantofi de marca. Pe teolog il intilnim pe culoarul facultatii cu un pulover de lina si pantaloni de stofa, iar noul trend al teologistilor pare a fi barba lunga. La viitorii politicienii sau sociologi moda pare a se fi oprit in timp: pantaloni rupti in look uzat si o camasa de la care deduci ca pe vremuri ar fi putut fi alba. Bineinteles nu se poate generaliza si vorbim aici de clisee. Revenind asupra sistemului universitar, am putea spune ca modul de predare a profesorilor nemti este de cele mai multe ori un dialog intre profesor si student, discutie care intra de obicei in "prelungiri". Fiecare "prelungire" poate fi discutata si la o bere sau la un cafea si prajitura, profesorii fiind foarte deschisi in relatia cu studentii si sint mereu dispusi sa discute pe orice tema, fie legata de facultate fie pe alte teme. Discutii contradictorii in facultate, discutii contradictorii pe plan politic, Germania nu pare a scapa din cercul vicios al acestor contradictii, dar poate ca acesta este unul din farmecele acestei tari.
Dana SLINK, Germania
