Arhiva

Dezastrul de 45 de secunde a facut praf un intreg oras

Gabriel Sava
3 ian 2005 605 vizualizări
Panciu s-a prabusit aproape in intregime la cutremurul de la 1940. bilantul catastrofei: 42 de morti si 76 de raniti. recentul cutremur din octombrie i-a facut pe cei mai in virsta sa-si aduca aminte de evenimentele de la 10 noiembrie 1940. "citeva zguduituri puternice ne-au dat parerea ca am cazut cu case cu tot intr-o groapa de 10-12 metri adincime", au povestit supravietuitorii.

La 10 noiembrie 1940, la orele 3 si 40 minute, Vrancea a fost zguduita de un cutremur devastator care a durat circa 45 secunde. Avind o intensitate de XI-X pe scara Rossi-Forell, cutremurul a distrus aproape in intregime orasul Panciu si a cauzat pagube insemnate in celelalte localitati din judet. Dimensiunile dezastrului nu pot fi uitate de cei care au trait acele momente. Ultimul cutremur vrincean mai puternic, cu magnitudinea de 6 grade Richter, de la sfirsitul lunii octombrie a acestui an, a produs panica in toata tara si s-a simtit in cinci tari din Europa. Teama a fost alimentata de momentul producerii seismului. Cele mai dese cutremure au avut loc noaptea, in 1940, 1977 si 1987 fiind in acelasi timp si cele mai distrugatoare. Surprinzind pe cei mai multi in timpul somnului, seismele amintite au produs mult mai multe victime decit daca s-ar fi produs in timpul zilei. Cea mai mare catastrofa moderna, care a avut loc in sud-estul Asiei a provocat teama si printre vrinceni.



10 noiembrie 1940, noaptea groazei la Panciu



In secolul XX, dupa seismul de la 1912, un cutremur catastrofal a zguduit Romania la 10 noiembrie 1940. Cu epicentrul in zona Vrancei, ca de altfel mai toate cutremurele produse in Romania, seismul din 1940 a distrus aproape complet un intreg oras - Panciu si a creat pagube insemnate in Focsani si in celelalte localitati. Datele si marturiile care exista despre cataclismul de la 1940 sint limitate si fac referire mai mult la cele doua orase, Focsani si Panciu, de altfel si cele mai afectate de seism. "Dupa 22 ani de ani grei, de munca incordata, de resemnari si de economii, dupa lupte obositoare in care am iesi triumfatori ca viticultori si ca debitori in conversiune, in care am iesit infrinti cu cererea de despaguiri de razboi, tocmai atunci cind simteam ca ne infiripam mai bine gospodariile si ne esalonam ratele de conversiune, tocmai atunci cind eram gata sa multumim lui Dumnezeu ca ne scoate la liman, tocmai atunci, in dimineata zilei de 10 noembrie 1940, la ora 3,40 minute, citeva zguduituri puternice orizontale si una verticala, ce ne-au dat parerea ca am cazut cu case cu tot intr\'o groapa de 10-12 m. adincime, zidurile ce s\'au terminat toate in mai putin de un minut (45 secunde) au prabusit tot orasul la pamint" - asa descrie Adolf Capatina, doctor in drept si farmacist, ca mai apoi sa fie numit primar al orasului in 1941, in cartea sa "Istoricul orasului Panciu - si a schiturilor «Brazi» si «Sf. Ion»". Continuind sa descrie momentul imediat dupa cutremur, Adolf Capatina scrie: "Citeva minute in bezna, care cum am putut am iesit in strada. Intuneric bezna, nici strigate, nici jale. O groaza muta in plina bezna, mai lugrubra decit tipetele si jalirea, paralizasera pe toti. Felinare stinghere si lampi electrice de buzunar apar printre ruine, se invirtesc nesigure in dreapta si in stinga. Luminile se inmultesc si se agita. Gemete si strigate de ajutor pornesc din toate partile, urmate de strigate si plinsete ca raspuns. Incepe goana dupa rude, prieteni. Nu se aud decit intrebari scurte, speriate. Zvonurile trec din gura in gura". Astfel arata, la cele citeva momente dupa cataclism, imaginea unui oras distrus aproape in intregime de fortele de nestapinit ale naturii.



Marturii despre evenimentul de acum 64 ani



La Focsani, Ionel Bandrabur, in prezent scriitor si publicist, se afla pe atunci ca elev al liceului "Unirea" in clasa a VIII-a. "Eram la gazda, iar pe la ora 4 m-am trezit speriat de cutremurul care se pornise. Cladirea in care locuiam nu s-a darimat, fiind mai solida. Teama a fost cea mai puternica, mai ales ca il aveam si pe fratele meu la Scoala Normala de baieti, care nu era o cladire prea trainica. Nici el nu a patit nimic, dar a venit la mine si aproape toata noaptea am cutreierat orasul, fiindu-ne frica sa mai dormim. Tirgul Focsaniului nu a fost prea afectat, mai mult la periferii am vazut case darimate. La Panciu in schimb era de groaza...", istoriseste scriitorul amintindu-si acele momente. Fratele lui Ionel Bandrabur, Georgel, se afla tot la Focsani. Isi aminteste acea noapte: "Eram la Scoala Normala, la internat, in dormitoare de pina la 40 de paturi. M-am trezit mai mult din instinct si am fugit in curtea scolii care era o cladire destul de subreda. Scoala a fost atit de afectata incit nu s-au mai putut tine cursuri in ea". Georgel Bandrabur continua: "Am plecat la fratele meu. Am stat impreuna toata noaptea. Aproape nimeni nu mai avea curajul sa intre in casa. Erau multi oameni care coborisera in strada si au innoptat acolo".


In 1940, panceanul Costica Iordaniu avea 15 ani, virsta pe care o avea si actuala sa sotie, Marghiolita. "A venit un huiet mare si-un praf napraznic. Casele vechi care erau pe atunci aveau un singur etaj. Praf s-au facut! Nu se mai cunosteau nici strazi, nici nimic, mergeam pe deasupra. Au fost foarte multi morti; moasa Diaconescu, cu barbatul si copilul au murit toti trei, avocatul Pintilie tot la fel cu sotia si Greta, fata lor, o gramada de evrei...", isi aminteste batrinul. Sotii Iordaniu isi amintesc de imaginile cutremuratoare dintre darimaturi: "Erau o gramada de cadavre. Unele le-au gasit dupa ce au inceput sa care molozul. Unii aveau carnea desprinsa de pe oase. Cei mai multi au fost evrei, pe atunci fiind in Panciu o gramada de negustori evrei", au mai adaugat sotii Iordaniu.



Un bilant provizoriu - 42 de morti si 76 de raniti



Desi nu a existat un bilant unanim acceptat, la Panciu Adolf Capatina vorbeste de "42 de morti si 76 de raniti, trimisi la Marasesti si Focsani, pe unde au mai murit dintre ei". Imaginile recreate de textul lui Adolf Capatina sint mai mult decit cutremuratoare: "Se intinde vestea ca avocatul Pintilie cu sotia si trocan de fata voinica sunt striviti laolalta, ca D-na Doctor Nacu, buna noastra medica, zace cu mina frinta linga minunatul ei baietas, strivit de-un perete, si linga Doctorul Marcel Nacu, sotul, atit de impietrit de durere incit nu-si simte propiile sale rani; ca moasa Diaconu, cu copilul alaturi sint sufocati in pat de tavanul cazut asupra lor; ca avocatul Mihaela ar fi fost si el strobit; si altii...si altii.. la fel". Dimensiunile dezastrului sint inimaginabile. Comparatia facuta de soldatii germani este mai mult decit semnificativa: "declara ca nici artileria germana daca ar fi batut zi de zi un an intreg, nu ar fi nimicit atit, cit a nimicit D-zeu in 45 de secunde". Imaginea dezastrului din ziua de 11 noiembrie 1940 este pastrata de catre cei doi frati Bandrabur, si dupa 64 ani, ca si cum ar fi fost ieri: "Nu mai recunosteam orasul natal, cel in care crescusem si pe care-l cutreieram. Nici nu mai stiam sa ma orientez. Camioanele de armata cu care am venit s-au oprit la intrarea in oras, nu au mai putut inainta. Tot ce fusese pe strada principala s-a darimat ca si cum n-ar fi fost niciodata. Si case si magazine si hotelul, tot!", rememoreaza Ionel Bandrabur. Adolf Capatina, care a contribuit cu tot ce a putut pentru reconstructia orasului, da imaginea de zi a Panciului: "Pereti si etaje prabusite, trotuarele si strazile barate de mormane imense de daramaturi. Ca sa faci 50 pasi, trebue sa escaladezi 2-3 movile de caramizi. Toate acoperisurile sint aruncate la vecinii ... biserica Cuvioasa Paraschiva, la pamint cu clopote cu tot; din cele doua biserici alaturate dela Schitul Sf. Ion nici urma; mai la deal, biserica din Neicu, morman de daramaturi; mai la vale, schitul Brazi la fel; si toate bisericile din Crucea de Sus si de Jos".


Din marturiile celor doi frati Bandrabur, cladirile care au avut cel mai mult de suferit au fost cele construite din caramida, cele din centrul orasului. Cele de la periferii, construite din lut si paie, mai modeste ca aspect, au ramas insa in picioare.



In loc de epilog



Chiar daca au trecut 64 de ani de la teribilul dezastru din noiembrie 1940, pentru cei mai multi supravietuitori ai momentului imaginile au ramas la fel de vii. Fara sa fi avut rude sau prieteni decedati, chiar si cei doi frati Bandrabur si-au adus aminte cu stringeri de inima de ziua de 11 noiembrie 1940, cind nu au mai recunoscut orasul natal. Simplu fapt ca orasul nou nu a mai pastrat mai nimic din infatisarea celui de dinainte de cutremur spune suficiente despre dimensiunile cataclismului. Hotelul Gitza, cel in locul caruia acum este fostul magazin Universal nu a mai fost reconstruit. In locul fostei scoli darimata complet a fost construit mai tirziu spitalul, iar gara CFR a fost reconstruita aproape imediat dupa cutremur, dupa vizita regelui si a maresalului Antonescu. Orasul s-a schimbat, oamenii la fel insa supravietuitorii momentului vor pastra pina la moarte imaginea tirgului natal distrus in mai putin de un minut.


Si, daca autoritatile in domeniu nu iau masuri speciale, cele 45 de secunde din 10 noiembrie 1940 s-ar putea reproduce din nou.



Studiile indica mai multe miscari tectonice intre 1800-1940



Istoria retine mai multe miscari tectonice de intensitate mai mica sau mai mare. Materialul intitulat "Cutremurele de pamint din Moldova de Sud" publicat in revista "Milcovia" - revista regionala de studii, din 1930 face un istoric cronologic al cutremurelor din zona Moldovei de Sud. Masurind intensitatea pe o scala diferita de Mercalli, cea folosita in prezent, studiul prezinta miscarile seismice din zona masurate pe scala Rossi-Forel din 1800 pina la data editarii, respectiv 1930. Un seism deosebit retinut de autorii studiului este cel din 1802, cel care in Bucuresti a darimat Turnul Coltei, dar care s-a manifestat destul de violent si in Moldova. Denumita "formidabilul cutremur", miscarea seismica de la 1838 a fost resimtita pe o mare suprafata. Studiul arata ca "...el a cuprins Transilvania si Basarabia si a fost remarcat in nord pina la Limberg iar in est pina la Sevastopol. Luna noiembrie a anului 1871, petrecut la Tecuci a fost categorisit de presa momentului astfel: "pe la 15h 20 minute, s\'a ivit un cutremur de pamint care dura un minut cu atita forta, incit de era putin mai mare, ar fi darimat toate cladirile cele mari ale orasului" (ziarul "Romanul", 1871). Vorbind de primul cutremur important al secolului XX, studiul aminteste ca cel din 25 martie 1912, de la ora 20.03 minute a cuprins toata tara. "La Focsani, Odobesti, Vidra si Fitionesti n\'a ramas aproape o cladire care sa nu fi suferit stricaciuni". Acelasi cutremur a fost urmat, in urmatoarel doua zile de mai multe cutremure, de intensitate mai mica insa.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.