VIDEO!!! Ciorăşti, o reţetă de succes pentru administrarea unei comune

“Proiectul meu este să micşorăm decalajul dintre sat şi oraş”, spune primarul Nicolae Braicău de la Ciorăşti

Comuna Ciorăşti a găsit reţeta pentru a nu sta cu mână întinsă la banii de la bugetul de stat u maşină de pompieri, microbuz comunal, utilaje de dezăpezire sau de asfaltare se numără printre investiţiile administaţiei comunale u o şcoală dezafectată a devenit bază sportivă u şi străzile sunt pavate cu pavele „made în Ciorăşti”

Ciorăştiul, o comună formată din şapte sate şi 3.150 de locuitori, pare a fi găsit reţeta cu ajutorul căreia să treacă mai uşor de criza financiară cu care se confruntă mai toate administraţiile comunale. Am putea numai să amintim că Ciorăştiul are maşină de pompieri proprie, maşină de gunoi, utilaj pentru dezăpezire cu turbofreză şi lamă de zăpadă pentru anotimpul rece, dar şi cu o cositoare pentru a putea folosi utilajul şi pe timpul verii. Dacă e să ne luam după faptul că Primăria asfaltează pe cont propriu drumurile din comună, cu utilaje proprii, sau că pavelele cu care sunt pavate aleile sunt fabricate tot în comună, am putea să concluzionăm că administraţia comunală din Ciorăşti a găsit într-adevăr o reţetă de succes pentru a se dezvolta, fără a sta cu mână întinsă la banii de la stat, alocaţi adesea şi pe criterii politice.

Consiliul Local şi-a făcut societate

Mai toate lucrările de reabilitare şi întreţinere din comună, dar şi lucrările de construcţii de o mai mare anvergură sunt făcute de o societate comercială a cărei unic acţionar este Consiliul Local Ciorăşti. „Tot ce vedeţi este lucrat de societatea unde acţionar unic este Consiliul Local Ciorăşti. Această societate este înfiinţată în 2012. În primele luni de activitate a avut 10 angajaţi, astăzi a ajuns la 40 de angajaţi.

Cămin Cultural ridicat de comunitate pentru comunitate

Autorităţile locale au construit un cămin cultural cu o capacitate de 200 de locuri, care găzduieşte evenimentele din comunitate. Ultima oară, aici a fost organizat un spectacol cu ocazia zilei de 8 martie, la care a cântat Sofia Vicoveanca

Căminul Cultural din comună se înalţă lângă sediul primăriei, într-un mic părculeţ în care alţi angajaţi ai primăriei lucrează de zor la un proiect pentru înfrumuseţarea parcului. Căminul cultural s-a născut, aşa cum spune primarul, dintr-o nevoie de normal. „Ciorăştiul e o comună de oameni muncitori, la locul lor, care ştiu să muncească dar trebuie să se şi distreze. Aveam aici un handicap, pentru că nu aveam un loc unde puteam să facem mese festive, spectacole, copiii la sfârşitul anului să-şi desfăşoare serbarea de final de an şcolar. Ca atare am zis că e neapărat necesar să facem un cămin cultural şi l-am făcut” , spune primarul. Căminul Cultural are o capacitate de 200 de locuri pe scaune şi este dotat inclusiv duşuri şi wc-uri, dar şi o bucătărie care poate fi folosită pentru servicii de catering, pentru nunţi, botezuri, pomeni, etc.

Acelaşi ansamblu găzduieşte şi o bibliotecă, unde elevii pot veni să lectureze cărţile sau să le împrumute pentru acasă. “Nu avem pretenţia că avem toate cărţile posibile, ca atare am intrat într-un program cu Biblionetul şi astăzi avem şi biblionet unde copiii pot să găsească orice doresc ca să îşi lărgească sfera de activitate şi cultură”, spune edilul. Iar în perioada vacanţelor, acelaşi Biblionet este folosit de copii, dar şi de bătrâni pentru a comunica cu persoanele dragi care au plecat în străinătate. Tot acest edificiu a costat 170.000 de lei, o investiţie cu bani puţini, după părerea primarului, făcută în totalitate cu forţă de muncă din primărie.

Pregătiţi pentru incendii, dar şi pentru iarna grea

Viaţa de zi cu zi într-o comunitate presupune bucurii, dar şi necazuri. Un incendiu care a mistuit două gospodării până la venirea pompierilor, la circa 40 de minute după apel la telefonul 112, a creeat premizele unei investiţii comunale. “Avem 1.300 de gospodării în comună. Acestea se întâmplă să mai şi ardă şi, având în vedere distanţa mare între comuna Ciorăşti şi primul oraş, am zis că este neapărat nevoie să luam o maşină de pompieri şi să intervenim în primele minute de la izbucnirea unui incendiu. Ca atare, am căutat şi am găsit. A costat 15.000 de euro”, ne-a spus primarul Braicău. Iar investiţiile în utilaje nu s-au oprit aici. Zăpăda viscolită nu mai e o problemă la Ciorăşti, localitate care a achiziţionat un utilaj de dezăpezire, care pe timp de iarnă face mai uşor joncţiunea cu Râmnicu Sărat sau cu Focşaniul. “Ne bucurăm când cade zăpada pentru că înseamnă bogăţie în anul respectiv. Pentru deszăpezire intervenim cu utilaje asftel încât să putem ajunge la toate punctele noastre de lucru şi să nu rămânem blocaţi în comună. Comuna noastră este traversată de două drumuri naţionale, dar până intervin drumarii de la Drumuri Naţionale, intervenim noi”, spune edilul. Toţi cei care lucrează pe aceste utilaje sunt angajaţi ai primăriei, cu contract de muncă. Pentru maşina de pompieri au fost angajaţi trei servanţi, care şi-au făcut stagiul militar la pompieri, oameni tineri şi dârzi, potrivit primului gospodar, care vor fi trimişi şi la specializare la ISU, dar vor începe curând să facă şi simulări de incendii pentru a nu fi luaţi prin surprindere de un eventual eveniment.

Asfaltarea uliţelor se face cu utilaje proprii

Investiţiile publice la Ciorăşti nu au ocolit nici sectorul de insfrastructură. Astfel, administraţia locală a achiziţionat utilajele necesare pentru modernizarea drumurilor comunale. Începând de la autogreder pentru profilarea drumurilor, maşină de cărat elementele concasate şi asfaltul, finisator şi compactor de asfalt, inclusiv o instalaţie de împraştiat emulsia bituminoasă care se pune ca amorsă pentru asfalt. Potrivit edilului Nicolae Braicău, doar asfaltul se cumpără, dar şi pentru această problema ar putea fi găsită rezolvare în perioada următoare. “Având în vedere bugetul local, care nu este unul mare, utilajele le-am cumpărat second-hand, dar de bună calitate”, spune primarul. Anul trecut au fost asfaltate primele drumuri din comună cu utilajele proprii.

Serviciul de salubrizare este tot în subordinea primăriei

Având în vedere că era costisitor să se lucreze cu terţe persoane pentru gunoiul din comună, o soluţie a fost găsită tot de administraţia comunală. “Maşina specializată pentru salubrizare am cumpărat-o în 2012. Am achiziţionat-o din Germania cu 10.000 de euro, ne folosim de ea şi avem serviciul nostru de salubrizare”, subliniază Nicolae Braicău.

Iar aceasta se reflectă în preţul serviciului de salubrizare. La Ciorăşti se plăteşte administrarea gunoiului în funcţie de numărul de persoane din fiecare gospodărie. Astfel o singură persoană plăteşte 4 lei pe lună, de la două persoane se plăteşte 8 lei, iar societaţile comerciale plătesc 20 de lei, fără TVA.

O şcoală dezafectată a devenit bază sportivă

Într-o şcoală cu un teren de circa două hectare, Consiliul Local a decis să amenajeze o bază sportivă. “Ca atare, am făcut un teren de fotbal, cu distanţele corecte pentru competiţii sportive şi un teren de minifotbal sau tenis de câmp.

În cadrul şcolii am făcut vestiare şi duşuri pentru arbitri, oaspeţi şi gazde. O încăpere am organizat-o pentru fitness şi sală de forţă”, se mândreşte primarul. Este cea mai bună utilitate care a putut fi dată acestei construcţii, iar toţi cei care lucrează la reabilitarea construcţiei sunt tot angajaţi ai primăriei. Pentru viitor, primarul ar vrea să găsească surse de finanţare pentru a pune bazele unei echipe de fotbal a localităţii.

Aleile comunei pavate cu pavele “made in Ciorăşti

Primării de top

Într-o comunitate întinsă cum este Ciorăştiul, este nevoie şi de alei ca la oraş, consideră primarul Braicău. “Gândirea mea a fost să micşorăm decalajul dintre sat şi oraş. Ca atare, şi populaţia de la sate merită să meargă pe un trotuar frumos şi pe un drum asfaltat. Ca să ieşim mai ieftin, am considerat că este necesar să facem noi pavelele. Prin urmare, am făcut o secţie la societatea noastră unde confecţionăm aceste pavele şi borduri. Tot ei le şi montează şi dau lucrarea la gata”, completează primarul.

Singura comună cu transport public local

Comuna Ciorăşti este singura localitate rurală din Vrancea şi printre puţinele la nivel naţional cu serviciu de transport public local. Autorităţile locale au achiziţionat în urmă cu un an un microbuz second hand, care a început să facă curse între satele comunei de la 1 aprilie 2015. Preţul unui bilet este de 2 lei, iar persoanele din anumite categorii, cum ar fi pensionarii, beneficiază lunar de mai multe călătorii gratuite. Înainte de a ajunge la Ciorăşti, microbuzul făcea curse pe Costa de Azur.

Înfiinţarea serviciului de transport public local a fost binevenită pentru locuitori, deoarece bătrânilor le era foarte greu să se deplaseze în centrul comunei. Microbuzul a fost achiziţionat din Olanda şi a costat 13.500 euro. Dimineaţa, autovehiculul este folosit pentru transportul copiilor la şcoală, deoarece microbuzul şcolar nu făcea faţă numărului mare de elevi. Recent, primăria a mai făcut o achiziţie inedită, o maşină mortuară, achiziţionată din Germania cu suma de 4000 de euro.

Aceasta este pusă gratuit la dispoziţia cetăţenilor pentru transportul persoanelor decedate.(Maria BRATU)

• Comuna Ciorăşti este formată din satele Ciorăşti (reşedința), Spătăreasa, Codreşti, Mihălceni, Satu Nou, Salcia Veche şi Salcia Nouă. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județele Buzău şi Brăila, pe malurile râului Râmnicu Sărat, care trece prin 4 din cele 7 sate. În comună sunt 2.038 gospodării cu 1974 locuințe şi trăiesc 3.150 de locuitori, potrivit datelor de la ultimul recensământ. În satele comunei funcționează 2 şcoli şi 2 grădinițe. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt cultivarea cerealelor, creşterea vitelor şi legumicultura. Prin comună trece şi calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de stația Ciorăşti.

Primării de top din Vrancea

Stradă, şcoală, apă curentă şi canalizare, dispensar, cămin cultural, iată infrastructura minimă la care trebuie să aibă acces cetăţenii din mediul rural pentru a simţi că trăiesc într-o ţară cu adevărat europeană. Chiar dacă banii pentru investiţii sunt cel mai mare of al primarilor din judeţul nostru, există prim gospodari care au reuşit să schimbe în bine faţa localităţilor chiar şi cu mai puţin sprijin din partea statului. Şi cu ajutorul acestora, Vrancea se mişcă.

Stimaţi primari,

Aveţi ceva de spus şi mai ales de arătat comunităţii pe care o reprezentaţi? Ziarul de Vrancea vă stă la dispoziţie pentru a vă face cunoscute realizările, dacă aveţi aşa ceva. Pentru că investiţiile şi proiectele comunitare care nu sunt promovate, arătate şi mai ales explicate, nu există!
Şi mai există oare primari care să nu dea socoteală alegătorilor la final de mandat?