PDL i-a imbatat pe viticultori cu apa chioara: birurile raman
Promisiunile şi demersurile făcute de reprezentanţii PDL Vrancea că birurile impuse de fostul guvern proprietarilor de crame vor fi eliminate nu s-au concretizat. Deputatul Alin Trăşculescu nu a reuşit în urmă cu două luni decît să obţină o amînare a intrării în vigoare a prevederilor HG 50/2012, pînă cînd în Parlament ar fi trebuit să fie aprobată OG 30/2011 fără impunerea plăţii acestor sume suplimentare. Ordonanţa a trecut săptămîna trecută de votul Camerei Deputaţilor aşa cum a cerut Guvernul. Consecinţa este că antrepozitele cu o producţie de pînă la 500.000 litri trebuie să constituie o garanţie de 5.000 de euro şi să aibă un capital social de minim 25.000 de lei. Cine are o producţie mai mare plăteşte dublu. Amendamentele depuse de deputaţii din Comisia de buget finanţe la OG 30/2011 arată o lipsă de interes la adresa viticultorilor din Vrancea, care sînt cei mai afectaţi din cauza suprafeţelor mari de viţă de vie. Garanţiile impuse pentru vin în condiţiile în care acciza este zero au provocat nemulţumirea şi revolta podgorenilor, care au acuzat şi discriminarea făcută prin impunerea unui capital social minim. Se pare că aceste condiţii dure au fost impuse ca urmare a presiunilor făcute în Ministerul Finanţelor de marii producători de vinuri, dornici să scape de concurenţa celor mici. Demersurile făcute de deputatul Trăşculescu au fost sortite eşecului. În schimb, salvarea podgorenilor poate veni de la o iniţiativă legislativă promovată în regim de urgenţă de parlamentari de la toate partidele, care au cerut eliminarea celor două condiţii. Proiectul a trecut deja de Senat, potrivit informaţiilor noastre, şi ar avea şanse să fie discutat la Camera Deputaţilor, forul decizional, săptămîna aceasta.
Peste jumătate din crame au scos bani din buzunare
Deocamdată, de la Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale nu sînt noutăţi. „Singura noutate este faptul că ni s-a cerut situaţia actualizată cu antrepozitele care îndeplinesc condiţiile de funcţionare”, ne-a declarat directorul Răduţă Boldeanu. Potrivit acestuia, peste jumătate din antrepozite au făcut dovada constituirii garanţiei şi a capitalului social minim. La nivel de judeţ funcţionează 114 antrepozite fiscale de vinificaţie. Pînă la termenul limită impus de HG 50/2012, 29 februarie, în jur de 30 – 40 de crame se conformaseră legii. Teoretic, cei care au venit după 1 martie cu banii ar trebui să fie închişi, deoarece nu s-au încadrat în termen. La această oră se fac diligenţe ca şi aceştia să poată funcţiona în continuare. Vama din Focşani nua re putere de decizie în ceea ce priveşte revocarea autorizaţiei de funcţionare, ci doar trimite situaţiile la Bucureşti unde se iau toate hotărîrile.
Deputatul William Branză a vrut să legalizeze falsurile
Modul în care s-au discutat şi propus amendamente la OG 30/2011 arată cîte de mari sînt interesele şi presiunile făcute de piaţa vinurilor din Romania. Viticultorii pot spune că le-a trecut glonţul pe la ureche, întrucît în Comisia de buget finanţe a Camerei Deputaţilor s-a adoptat o propunere de-a dreptul halucinată. Democrat – liberalul William Branză a cerut ca băturile fermentate liniştit, celebrele BFL-uri, să beneficieze de acciză zero şi să nu plătească 100 de euro/hectolitru. Şi la băuturile intermediare, deputatul a cerut scăderea nivelului accizei de la 165 de euro la 65 de euro. Propunerile sale au stîrnit indignarea chiar a colegilor săi de partid din PDL, după cum arată stenograma discuţiilor purtate la adoptarea ordonanţei în plenul Camerei Deputaţilor. Parlamentarii care au legătură cu agricultura şi nu numai au arătat că BFL-urile reprezinta portiţa de intrare pe piaţa vinurilor a falsurilor, care se vînd adesea ca vinuri naturale pe rafturile magazinelor. Aceştia au cerut ca amendantele impuse de Branză să fie eliminate, iar OG 30/2011 să fie adoptată în forma iniţială. Producătorii de BFL-uri şi cei care i-au tolerat poartă cea mai mare vină pentru promovarea vinurilor falsificate pe piaţa romanească, care au făcut o concurenţă neloială producătorilor autentici prin preţurile foarte mici practicate. (C. MARIN)
Cîte antrepozite vor mai rămîne în judeţ
Mulţi podgoreni vînd strugurii imediat după cules
La nivelul judeţului Vrancea trăiesc din viticultură, într-un fel sau altul, peste 50.000 de oameni, care cultivă în jur de 24.000 de hectare de viţă de vie. Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni (DJAOV) Vrancea avea înregistrate anul trecut 114 antrepozite fiscale pentru producerea vinurilor, din care nu mai puţin de 16 aparţin SC Vincon SA, cel mai mare producător din judeţ şi unul dintre principalii jucători din piaţă la nivel naţional. Lor li se alătura 42 de mici producători de vin şi 32 de gospodării individuale. După modificările aduse Codului Fiscal cu siguranţă numărul de antrepozite va scădea destul de mult, întrucît puţini îşi permit să plătească garanţii statului. Deja mulţi podgoreni vînd strugurii imediat după cules şi nu îşi mai produc propriile vinuri.
