Viața satului

Cum ar trebui să fie gestionat gunoiul din Vrancea

Mihai Boicu
8 apr 2012 3032 vizualizări
La un an de la demarare, sistemul de management integrat al deşeurilor a ajuns doar la 1,8% u în jurul depozitului ecologic de la Haret ar trebui să fie creată o reţea de staţii de transfer şi centre de colectare u noul sistem ar trebui să rezolve în special problema deşeurilor din rural

A trecut un an din cele 20 de luni al proiectului privind gestionarea deşeurilor din Vrancea, în valoare de 43 milioane de euro. Stadiul investiţiei a ajuns însă doar la 1,8%, aflîndu-se sub monitorizarea Guvernului, iar pînă la sfîrşitul anului ar trebui realizată în proporţie de 77%. La Haret este în plan realizarea unui depozit ecologic, iar în judeţ patru staţii de transfer, plus alte şase centre de colectare pentru deşeurile mari, electronice şi cele periculoase. Cele mai mari probleme cu gunoiul sînt în rural, chiar dacă  firmele de colectare şi-au făcut prezenţa la sate de doi – trei ani

Sistemul de management al deşeurilor din Vrancea se află printre proiectele luate la ochi pentru faptul că se află într-un stadiu foarte mic de execuţie de fostul Guvern Boc. Proiectul a evoluat de la 1,6% la 1,8% în primele două luni ale anului, ţinta fiind de 77% pentru acest an. Este adevărat însă că în timpul iernii nu s-au putut efectua lucrări, cel puţin în luna februarie. La Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) s-a început să se lucreze încă din 2006, iar în acest an, în mod normal, ar fi trebuit finalizat dacă nu ar fi apărut întîrzieri mari în derularea lui. Proiectul costă peste 43 de milioane de euro, cea mai mare parte din fonduri UE, dar şi 10 milioane de euro contribuţia Consiliului Judeţean Vrancea. SMID a demarat pe 12 aprilie 2011 printr-o conferinţă de presă ţinută de Marian Oprişan, preşedintele CJ. Potrivit Studiului de Fezabilitate al proiectului, revizuit în urmă cu un an, durata de realizare este de 20 de luni, din care 12 luni pentru execuţia construcţiilor. Peste doar trei zile se împlineşte un an de atunci. În acest interval ar fi trebuit deja selectat executantul, însă pînă acum au fost angajate doar firmele care asigură asistenţa managerială şi tehnică a investiţiei.

Traseul gunoiului: localitate- stanţie de transer – depozit ecologic

Realizarea investiţiei va duce la un nou sistem de colectare a deşeurilor. Acestea vor fi adunate din localităţile judeţului, transportate la staţiile de transfer şi de aici la groapa ecologică de la Haret. Vor fi realizate patru staţii de transfer, la Focşani, Gugeşti, Vidra şi Adjud. Staţia de la Gugeşti nu a fost inclusă în acest proiect, deoarece este deja în curs de realizare. La Moviliţa se va construi un centru de management integrat al deşeurilor, care va include un depozit ecologic, o staţie de sortate şi o staţie de compostare. De asemenea, vor mai fi realizate şase centre de colectare pentru deşeurile mari, cele provenind din echipamente electrice şi electronice şi deşeurile periculoase: două în Focşani şi cîte unul în Odobeşti, Mărăşeşti, Panciu şi Adjud. Capacitatea totală de transport a depozitului de la Haret este de 1,8 milioane metri cubi, iar durată de viaţă este estimată la 26 de ani. Depozitul va fi realizat în trei etape, din care prima în cadrul acestui proiect. Celula va ocupa o suprafaţă de cinci hectare şi va fi suficientă pentru şapte ani de operare. Celelalte două celule sînt planificate pentru anii 2019 şi 2028.

Gropile de gunoi de acum vor dispare

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor ar trebui să ducă la închiderea actualelor gropi de deşeuri din urban şi rural. Depozitele din Panciu şi Odobeşti vor fi curăţate, iar gunoaiele transportate la Adjud şi Haret. Ulterior, depozitele urbane rămase vor fi închise şi acoperite. Problemele cele au fost şi sînt încă în mediul rural, unde toate gropile sînt neconforme. În prezent, în aproape toate localităţile au fost contracte încheiate cu operatori economici care preiau deşeurile menajere şi le transportă la Haret. Cum însă gunoiul de la ţară nu este la fel cu cel de la oraş, firmele întîmpină dificultăţI pe teren. O altă mare problemă este distanţa foarte mare de Haret a multor comune din judeţ, ceea ce impune construcţia unor staţii de transfer. După implementarea proiectului, la nivel de judeţ va trebui angajat un singur operator economic, care ar putea să scoată de piaţă micile firme care lucrează acum cu autorităţile locale. Acestea ar putea însă să activeze în continuare dacă firma care va cîştiga licitaţie va decide că este mai ieftin şi mai simplu să lucreze prin intermediul societăţilor locale. Pînă ca SMID să devină realitate mai este însă avînd în vedere procentul mic de realizare, 1,8%, dar şi ţinta de 77% stabilită pentru acest an. (M. BOICU)

CASETĂ

Cît gunoi se “produce” în Vrancea

În anul 2008 au fost generate şi colectate în judeţ peste 158.000 de tone de deşeuri. 107.093 tone au fost deşeuri municipale, din care 81.483 tone sînt colectate de la populaţie, iar restul de la agenţi economici. Celelalte deşeuri provin din activităţi ale autorităilor, din construcţii, precum şi deşeuri menajere necolectate în Vrancea. Cît despre mediul rural nu există o situaţie statistică precisă avînd în vedere că la sate o mare parte din gunoi este aruncată la voia întîmplării. (M. B.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.