Cealaltă faţă a “iadului alb”: zăpada a salvat agricultura
Zăpada căzută săptămîna trecută le dă speranţe agricultorilor că pierderile la culturile de toamnă se vor menţine la stadiul actual. Pe de o parte, stratul de nea protejează culturile de ger, pe de altă aduce un aport suplimentar de precipitaţii. La grîu pierderile la această oră sînt de circa 30%, în timp ce rapiţa este compromisă aproape în totalitate. Producătorii agricoli speră ca măcar la culturile de primăvară să fie producţii bune şi să-şi recupereze o parte din pierderi. Pe lîngă natura potrivnică, statul le dă mai puţine subvenţii agriculturilor şi îi pune pe arendaşi să le plătească impozitele proprietarilor. În viticultură nu au fost pînă acum probleme, însă ar putea apare dacă va fi ger pe o durată mai mare de timp.
Ninsorile şi viscolul de săptămîna trecută au blocat o mare parte din ţară şi au fost un coşmar pentru cei prinşi pe şosele. Vrîncenii din rural şi-au frecat însă mîinile de bucurile, pentru că pătura de zăpadă este o mană cerească pentru pămîntul uscat de secetă. Regiunea de sud – est se confruntă din vara anului trecut cu un deficit acut de apă în sol, care a dus deja la compromiterea culturilor de rapiţă şi la pierderi importante la grîu şi alte cuturi de toamnă. Precipitaţiile căzute de la începutul anului le dau însă speranţe agricultorilor că încet - încet deficitul de apă se va reduce şi, chiar dacă nu vor înregistra producţiile de anul trecut, măcar vor obţine recolte care să le acopere cheltuielile. În plus, o parte din pierderi ar putea fi recuperate dacă vom avea producţii mari la culturile de primăvară. “Faptul că avem un strat de zăpadă între 10 şi 30 cm protejează culturile pe acest ger. Atît timp cît zăpada nu va fi spulberată de pe cîmp, chiar dacă temepraturile vor scade la – 20 de grade nu vor fi afectate culturile de grîu şi de orz. Rapiţa oricum e compromisă aproape în totalitate”, spune Constantin Bazon, producător agricol din judeţ. Acesta atrage însă atenţia că deficitul de apă rămîne foarte mare, iar precipitaţiile căzute nu sînt suficiente pentru a înlătura seceta. Pentru a compensa acest lucru, agricultorii au crescut densitatea boabelor semănate pentru a preveni faptul că unele nu ar putea răsări. Ca urmare a precipitaţiilor căzute la începutul anului, Bazon spune că jumătate din grîu a răsărit, iar circa 90 la sută a încolţit.
Este nevoie de apă în continuare
“Pentru culturile de toamnă această zăpadă este excepţională, pentru că înainte de ninsoare a plouat şi ar fi îngheţat totul. Zăpada este binevenită şi pentru rezerva de apă. În acest mod, lucrurile rămîn la nivelul actual, iar anul agricol s-ar putea să nu fie unul dezastruos”, a declarat un alt producător agricol, Vasilică Panfil. Practic, precipitaţiile căzute în ultima perioadă vor conserva pierderile la nivelul actual, de 30% - 40%. Costică Neaţă, directorul Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Vrancea, spune că, datorită precipitaţiilor, culturile de toamnă vor intra în primăvară într-o stare vegetativă normală. “Ne-a pus Dumnezeu mîna în cap, aşa s-ar putea spune. Eu sper ca în continuare să avem precipitaţii pentru că trebuie să recunoaştem că nici această cantitate de apă nu va completa deficitul de apă, care la sfîrşitul anului trecut era de 100 l/mp”, a afirmat Neaţă. Şeful DADR spune că nu trebuie să se intre în panică şi anul agricol să fie declarat din start prost, deoarece cei care fac agricultură performantă ar putea obţine recolte bune chiar şi în aceste condiţii. Potrivit oficialilor Direcţiei Agricole, pierderile se ridică la 30% la grîu. Suprafaţa cultivată cu grîu din judeţul nostru se ridică în acest an la circa 27.000 hectare, cam cît a fost şi anul trecut. Atunci producţia medie a fost de 3,5 tone la hectar, în condiţiile în care marii producători au obţinut şi recolte de peste 6 tone la hectar.
Rapiţa va fi întoarsă în primăvară
Rapiţa, cea mai afectată cultură de secetă, va avea parte de un nou bilanţ la începutul lunii martie, cînd producătorii agricoli vor decide dacă mai este cazul să păstreze ceva din suprafeţele pe care au reuşit să le cultive în toamna anului trecut. “Cred că vor fi întoarse cam jumătate din suprafeţele semănate în toamnă, în opinia mea, dar se va face o analiză în primăvară”, a declarat Costică Neaţă. Producătorii au reuşit în toamnă să semene doar 5.000 de hectare din cele peste 7.000 de hectare cît era programat. Rapiţa a adus cîştiguri importante anul trecut, iar cei mai mari fermieri au semănat sute de hectare fiecare. “La 1 martie ne vom da seama ce rămîne. Dacă rapiţa are o densitate de peste 30 de plante atunci se merită să o pastrăm, altfel nu. O să întorc în primăvară, poate o să mai rămîn cu 100 – 150 de hectare. Chiar dacă este un an mai greu, noi nu disperăm, mai ales dacă culturile de primăvară vor merge bine. Porumbul este cel mai retanbil pentru că chiar dacă preţul este mic se poate obţine o cantitate mare”, a declarat Vasilică Panfil, producător agricol care lurează în jur de 3.000 de hectare de teren. În viticultură seceta nu a pus probleme pînă acum, potrivit oficialilor DADR. Mai mult, pînă la căderea ninsorii oamenii au început să-şi taie viile profitînd de vremea frumoasă. Gerul ar putea însă produce pagube în podogorii dacă temperaturile scăzute se vor menţine pe o perioadă îndelungată. Meteorologii spun că în această săptămînă temperaturile ar putea coborî pînă la – 20 grade Celsius. (Mihai BOICU)
Codul Fiscal provoacă haos în agricultură
Nu doar vremea le pune probleme agricultorilor, ci şi statul. În acest an subvenţiile primite sînt mai mici în condiţiile în care toate costurile au crescut. Mai mult, Codul Fiscal îi obligă acum pe arendaşi să reţină şi să vireze la Direcţia de Finanţe impozitul pe venit de 16% datorat de proprietarii terenurilor pentru veniturile obţinute. Producătorii cred că măsurile fiscale vor crea haos şi le vor pune foarte multe probleme. “Probabil voi fi constrîns să raportez tot eu la Finanţe contractele încheiate. Este un volum imens de muncă să le explic tuturor că trebuie să reţin 16%, treaba asta ar fi trebuit să o facă primăriile. Am în arendă 3.000 de hectare şi cel puţin 6.000 de oameni pentru care trebuie să virez impozitul”, a explicat Vasilică Panfil. Gradul mai redus de informare va duce cu siguranţă la conflicte între arendaşi şi proprietari. Deja oamenii care au aflat că în acest an vor primi mai puţin din drepturile lor au început să ameninţe că vor schimba arendaşii, neştiind că este vorba de o măsură fiscală obligatorie pentru toată lumea. Chiar dacă arenda este plătită proprietarilor în natură, impozitul de 16% este virat statului în bani, la preţurile medii calculate pentru fiecare judeţ, ceea ce le va pune arendaşilor alte probleme, pentru că vor avea nevoie de lichidităţi financiare pînă cînd îşi vînd recoltele. (M. B.)
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
Natafleata, acum 4480 zile, 36 minute, 36 secunde 
