Viața satului

China este noul El Dorado pentru producătorii de vinuri

Mihai Boicu
3 oct 2011 2692 vizualizări
Salvarea vinurilor vrîncene vine de la exporturi, unde China are cel mai mare potenţial u omul de afaceri Liviu Jitea îşi promovează vinurile inclusiv prin spoturi la televiziunile chineze u “Vindem destul de scump în China. Doi ani la rînd am fost campioni mondiali acolo”, a spus administratorul de la Vinexport u o altă companie vrînceană, Senator Wine, a scos pe piaţă vinul pentru doamne u preţul vinurilor va creşte din cauza recoltei slabe cantitav

Marii producători de vin din Vrancea se concentrează pe piaţa externă, din cauza puterii financiare reduse a romanilor. China este piaţa cu cel mai mare potenţial, datorită numărului mare de oameni bogaţi, care au descoperit în ultimii ani vinurile europene de calitate. Pentru producători 2011 se anunţă a fi unul cu vinuri de calitate. Cantitatea va fi mică din cauza recoltei slabe, ceea ce prefigurează o creştere a preţurilor pe măsură ce stocurile se vor epuiza.

Piaţa vinurilor va înregistra o creştere a preţurilor din cauza cantităţii recoltei mici de struguri din aceată toamnă, anticipează jucătorii din acest domeniu. La nivel naţional specialiştii spun că recolta de struguri a fost mai bună decît în 2010. În Vrancea însă podgorenii susţin că lucrurile stau mai prost faţă de anul precedent şi nu prea sînt încrezători în datele anunţate deoarece judeţul nostru are cel mai mare bazin viticol. Reprezentenţii viticultorilor cred că media la nivel de judeţ va fi de aproape 5 tone la hectar, mai mică decît anticipau la începutul campaniei, în timp ce datele adunate de autorităţi arată o cantitate la hectar între 5 – 6 tone. Recolta slabă nu are însă doar consecinţe negative, deoarece calitatea strugurilor este foarte bună, iar vinurile se anunţă a fi de calitate. Oamenii de afaceri din vinificaţie cred că, în mod normal, pe piaţa vinurilor va urma o creştere a preţurilor, mai ales că în vara anului viitor este posibilă epuizarea stocurilor. Deja micii podgoreni i-au anunţat pe potenţialii clienţi că vor ridica preţurile, pentru a-şi putea acoperi costurile cu lucrările efectuate pe parcursul acestui an. “Cred că în vara anului viitor va fi un deficit de vin începînd cu lunile iulie, august şi ne aştetăm la o creştere a preţurilor cu 20%”, a declarat Liviu Jitea, administratorul Vinexport SA. Marketing-ul joacă un rol foarte important în promovarea vinurilor. Astfel, marii producători din ţară şi de la nivel naţional s-au adunat zilele trecute la Festivalul Bachus pentru a-şi promova produsele. Mulţi dintre ei au venit şi cu noutăţi în faţa potenţialilor cumpărători. Astfel, Senator Wine a prezentat şi o gamă de vinuri dedicate în exclusivitate femeilor. La rîndul lor, cei de la Vincon au venit cu “Viţă Romanească” demisec la eveniment, o noutate pentru acest soi de vinuri.

China caută vinuri de calitate

Pentru marile firme din vinificaţie piaţa internă rămîne o miză importantă, însă bătălia se duce pe export. Piaţa vinurilor a înregistrat un regres important începînd cu anul 2009, iar în continuare nu se întrevedere o redresare a consumului. Din cauza puterii financiare reduse, consumatorul roman ocoleşte vinurile premium, pe care se concentrează acum multe din firmele de specialitate, care vor să concureze din acest punct de vedere cu ţări mai puternice din domeniu, în special Franţa, Spania şi Italia. În aceste condiţii, societăţile autohtone trebuie să caute pieţe de desfacere pe care se pot dezvolta. Asia este la ora actuală un adevărat El Dorado al producătorilor de vin, în special China. Dezvoltarea economică nemaivăzută din ultimele decenii a dus la cel mai mare număr de persoane bogate la nivel mondial, care au descoperit în ultimii ani gustul vinurilor de calitate. “China este următorul Babilon, deoarece are cel mai mare potenţial de creştere. Consumatorii chinezi sînt interesaţi în primul rînd de vinul roşu. În plus, cumpără în cantităţi mari şi nu contează preţul”, spune Lucian Neacşu, administrator Senator Wine. Firma este în plină promovare pe piaţa chinează, unde speră să vîndă cît mai curînd produse.

Vinexport, campioană în China

Alte firme din Vrancea vînd deja vin în China de cîţiva ani, cum este cazul Vinexport. “În Asia vindem foarte bine. Pînă acum am lucrat doar cu un singur distribuitor, însă începînd cu acest an lucrăm cu mai mulţi distribuitori şi ne aştetăm la o creştere a vînzărilor”, a declarat omul de afaceri Liviu Jitea. Acesta spune că pe piaţa chineză vinurile roşii au o pondere de 80%, iar chinezii preferă vinurile scumpe şi de calitate. Vinexport a cîştigat în China doi ani la rînd primul loc la vinurile roze, la categoria 100 – 150 dolari sticla. “Vindem destul de scump în China. Doi ani la rînd am fost campioni mondiali acolo, avem apariţii pe televiziunea naţională, spoturi tv”, a adăugat Liviu Jitea. Vincon, Vinexport Trade Mark sînt alte firme importante din Vrancea care vor să intre cît mai mult pe piaţa chineză. Chiar dacă forţele importante se concentrează în China, există şi alte pieţe pe care producătorii de vin îşi pot vinde marfa. Senator Wine a dechis pieţe de desfacere şi în SUA, Mexic sau Japonia, în timp ce pe continentul nostru vinurile societăţii sînt prezente în aproape toate ţările europene. Şi Vinexport este în expansiune în alte ţări asiatice cum sînt Coreea sau Japonia. Producătorul a pătruns pe piaţa din Cipru şi se află în tratative avansate pentru a-şi comercializa produsele în Anglia. Piaţa externă este vizată şi Veritas Panciu, societatea aflîndu-se într-o situaţie destul de delicată în această perioadă.

Procesatorii s-au făcut şi podgoreni

Exporturile sînt salvarea pentru producătorii autohtoni, deoarece romanii nu-şi permit, în cea mai mare parte, decît vinuri low-cost. “Noi vindem 20% la extern şi sîntem în creştere, ca volum. Ca valoare, 30% este reprezentată de piaţa externă, iar restul de intern”, spune Liviu Jitea. Fiecare firmă vrînceană are strategia proprie pentru a realiza vinuri de calitate. Vinexport, Vincon, Vinexport Trade Mark sînt firme construite pe structura fostelor societăţi din timpul comunismului, care aveau centre de vinificaţie în tot judeţul. Din acest motiv, aceste societăţi se bazează într-o mare măsură pe strugurii preluaţi de la podgoreni. Vincon încearcă să scape de această dependenţă şi deţine acum aproximativ 1.500 hectare de vie proprie, intenţionînd să-şi mărească suprafaţa. Vinexport are în schimb doar o mică suprafaţă proprie, pentru vinurile mai “speciale” pe care le face, iar în rest se bazează pe podgoreni. De altfel, la nivel internaţional trendul este delimitarea producătorilor de struguri şi de vinuri. Pe de altă parte, Senator Wine deţine o suprafaţă de 850 de hectare de viţă vie, iar administratorul firmei crede că diversitatea soiurilor este cheia succesului. “Avem un mare potenţial pentru că deţinem 15 soiuri romaneşti. În acelaşi timp, e foarte greu de lucrat cu atîtea soiuri romaneşti şi cu tot atîtea internaţionale”, spune Lucian Neacşu. Firma deţine 245 de hectare vie lucrate ecologic, cea mai mare suprafaţă de acest gen la nivel naţional. (Mihai BOICU)


Asocierea salvează viticultura

Fărămiţarea suprafeţelor viticole este cea mai mare problemă, la fel ca în întreaga agricultură. Acest lucru produce dificultăţi mari în aplicarea tratamentelor. Astfel, chiar dacă un viticultor aplică cel mai bun tratament, acesta este aproape egal cu zero dacă vecinul lui nu-şi lucrează corespunzător podgoria. Din acest motiv, mulţi dintre producătorii de vinuri preferă să-şi lucreze propriile vii pentru a evita astfel de probleme. Specialiştii spun că pentru salvarea bazinului viticol al judeţului este imperios necesară asocierea viticultorlor. În caz contrar, suprafaţa cultivată cu viţă de vie se va reduce de la an la an, faţă de cele aproximativ 26.000 de hectarae la cît se ridică acum. (M. B.)


Preţul strugurilor a crescut la final de campanie

Viticultorii vrînceni cu un ochi au plîns şi cu un alt ochi au rîs în această toamnă. Unele zone ale judeţului au fost afectate de îngheţ, altele de grindină, iar producţia a fost sub aşteptări. “Producţia a fost de 4.700 – 5.000 kg la hectar. Au fost şi producţii bune, cum ar fi la Cîrligele, Vîrteşcoiu, unde s-au obţinut şi 10 – 12 tone la hectar. Însă au fost şi zone unde nu s-a obţinut aproape nimic, cum ar fi la Cîmpineanca, Odobeşti, Boloteşti, Jariştea. Vorbim de suprafeţe întinse afectate de ger”, a declarat Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Acesta spune că marii procesatori au rămas cu cramele goale din cauza preţului mic oferit. Pe piaţa liberă preţul strugurilor a urcat pînă la 1,5 lei în săptămîna precedentă, din cauza apropierii finalului campaniei de recoltare. Cumpărătorii au fost, în cea mai mare parte, mici comercianţi şi persoane care îşi fac singure vinul pe care îl beau. (M. B.)




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.