Liber la vinuri false! Vanzările de vin au scăzut la jumătate!
Autorităţile au pus stop la controlul BFL-urilor şi vinurilor "pichet" vandute ca vin de masă de la începutul acestui an, acuză producătorii din Vrancea. Preşedintele Federaţiei Viticultorilor spune că vinde doar 40% din ceea ce vindea în primele luni ale anului trecut şi că doar producătorii de vinuri naturale sunt controlaţi cu adevărat. Cramele nu au bani pentru a-şi lucra viile, iar cele cu credite bancare riscă falimentul dacă nu îşi plătesc ratele la timp. Omul de afaceri Constantin Gîrboiu spune că este nevoie de măsuri drastice şi că toată lumea trebuie controlată. “Aveam un plan de afaceri ca să ne amortizăm cheltuielile în 15 ani. Nu le amortizăm niciodată”, spune deţinătorul Cramei Gîrboiu.
Nimeni nu mai controlează vinurile false scoase la vanzare, iar producătorii vranceni se plang că vand chiar şi cu 60% mai puţin decat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Motivul este acela că de la începutul acestui an, BFL-urile şi "picheturile", aşa cum se numesc vinurile îndoite cu apă, nu mai intră în vizorul instituţiilor statului, care se concentrează asupra celorlaţi producători de vin. Ca urmare, pe piaţă se comercializează “vinuri” cu doar 2 lei litrul, pe care oamenii le cumpără din cauza faptului că nu au bani să cumpere vinuri mai bune, care costă mai mult. Rezultatul este o diminuare drastică a vanzărilor, care pune în pericol reluarea ciclului de producţie, avand în vedere că au început lucrările de primăvară. “Au umplut Moldova şi Transilvania cu prostii din astea, cu BFL-uri şi picheturi cu etichetă de vin de masă. O sticlă de vin de 2 litri costă 4,2 lei cu tot cu TVA şi transport. Vinul costă doar 1 leu pe litru. Instituţiile nu îi mai controlează pe ei, ne controlează doar pe noi. Fenomenul a început în ianuarie, dar s-a agravat din februarie. Producătorii de asemenea băuturi s-au regrupat, au făcut lobby, iar acum nu mai sunt controlaţi. Instituţiile statului s-au pus în slujba lor şi împotriva noastră. Cel mai mult se vand picheturi cu etichetă de vin de masă şi tot schimbă brandul ca să nu îşi dea nimeni seama”, a declarat Toader Manole preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea.
“Vanzarea vinurilor naturale este oprită”
Producătorii de aşa zise vinuri speculează lipsa puterii de cumpărare a romanilor, care nu mai ţin cont de calitatea băuturilor, atata timp cat preţul este mic. “În toată ţara este la fel, am constatat că autorităţile s-au dat de partea lor. Nu mai reuşim să vindem decat 40% din ce vindeam în aceeaşi perioadă a anului trecut”, spune preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Scăderea drastică a vanzărilor îi afectează foarte mult pe producătorii de vin din Vrancea, care deţin suprafeţe importante de viţă de vie, iar acum au început lucrările de primăvară. Mulţi dintre ei şi-au făcut cramele cu bani europeni, iar confinanţarea au asigurat-o din credite bancare, pentru care au de plătit mii de euro lunar. Sub presiunea ratelor şi cu vinurile nevandute în crame, unii producători au fost nevoiţi să îşi vandă producţia la preţuri foarte mici pentru a-şi achita creditele. “Un producător a fost nevoit să vandă vinuri DOC de 13 grade sub costul de producţie, adică 1,6 lei/l la un cost de 2,6 lei/l. Acesta este rezultatul politicii Ministerului Agriculturii, care nu are ochi decat pentru aceşti afacerişti. Vanzarea vinurilor naturale este oprită. Eu cred că producătorii cu crame finanţaţi prin Sapard vor fi îngenuncheaţi de bănci şi vor da faliment”, susţine Toader Manole. Deşi s-ar putea crede că în spatele acestui dezastru de pe piaţa vinurilor se află firme necunoscute, în realitate se pare că sunt producători foarte mari, cu influenţă, care îşi susţin afacerile prin comercializarea vinurilor de proastă calitate.
“Fără măsuri drastice, nu se întamplă nimic!”
Crama Gîrboiu a resimţit şi ea scăderea vanzărilor în comparaţie cu anul trecut, în condiţiile în care oricum în perioada de început de an afacerile merg mai prost. “Anul trecut, în perioada ianuarie – martie, vanzările au fost mai mari decat în acest an. Sunt firme care vin pe piaţă cu vinuri mult mai ieftine. Acestea nu sunt vinuri, pentru că le-am gustat şi eu”, spune omul de afaceri Constantin Gîrboiu. Acesta spune că în continuare sunt aduse vinuri cu vaporul, la preţuri foarte mici. În mod ironic, în timp ce autorităţile nu-şi fac datoria şi împing cramele vrancene spre faliment, Crama Gîrboiu este dată de fiecare dată cand apare ocazia drept exemplu de succes în accesarea fondurilor europene. “Pană cand nu se vor lua măsuri drastice nu se întamplă nimic. Toate controalele sunt pe noi. Eu am rămas mască cand am văzut că în Piaţa Moldovei se vand vinuri la tarabe, iar cei care le vand vin şi cumpără de la noi. Spun că pe al lor nu îl beau, pentru că este de vanzare. Preţul este de 2 lei, 2 lei şi ceva litrul”, mai spune Constantin Gîrboiu. Omul de afaceri spune că doar caţiva producatori sunt mai vocali, iar asociaţiile nu funcţionează atunci cand este vorba de bani. Statul nu îi ajută pe producători nici măcar atunci cand participă la targuri internaţionale de vinuri şi este vorba de imaginea Romaniei. “Să vedeţi ce standuri sunt, sunt în ultimul hal. Cum să ieşi în evidenţă în aceste condiţii? Dacă ne-am uni noi, ar ieşi nişte standuri mult mai frumoase. Aşa este la noi, trebuie să traiască şi oamenii care nu muncesc”, spune patronul Cramei Gîrboiu. Acesta a început afacerea cu vinuri cu planul de a schimba imaginea Vrancei viticole, potrivit căreia se vand doar vinuri de calitate proastă, la şosea. “Eu cand am făcut firma am făcut un plan de afaceri în care să ne amortizăm cheltuielile în 15 ani. În condiţile astea nu le amortizăm niciodată. Noi vrem să fie corectitudine, să fie toată lumea controlată, nu pentru unii mumă, pentru alţii ciumă”, a adăugat omul de afaceri.
Viticultura vranceană nu este sprijinită de nimeni
Vrancea este cel mai mare bazin viticol al ţării, cu circa 25.000 de hectare de viţă de vie. De la apariţia finanţărilor europene prin programul Sapard au luat fiinţă multe crame, care pe langă investiţiile în utilaje de vinificaţie au accesat şi programe de reconversie a viilor. Doar Crama Gîrboiu sau Casa Panciu, afaceri care s-au dezvoltat în ultimii ani, au sute de hectare de vie nouă. Din 2012, însă, viticultorii au primit lovitură după lovitură. Guvernul Boc a ridicat în 2010 acciza la BFL la 100 de euro/hectolitru. Aceasta avea să fie cam ultima faptă bună pentru viticultură. În 2012, s-au introdus garanţiile pentru crame şi un capital social minim. Anul trecut, USL a scăzut acciza la BFL la 10 euro/hectolitru, relansand producţia acestor băuturi toxice. Acum, în timp ce Consiliul Judeţean Vrancea organizează paranghelii în numele viticultorilor, vanzările de vinuri au scăzut dramatic, iar în Piaţa Unirii riscăm să vedem doar caţiva producători veniţi din obligaţie faţă de “domnul preşedinte şi faţă de partid”. În acest timp, se pare că propunerile făcute de reprezentanţii podgorenilor suferă transformări “misterioase” cand ajung pe mana autorităţilor judeţene, în frunte cu “preşedintele Vrancei”, aşa cum s-a arătat într-o şedinţă recentă de la Prefectură, iar din nişte măsuri care puteau fi luate în folosul podgorenilor vranceni s-a ales praful... (Mihai BOICU)