Ultima oră

Caporalul vrâncean Iulian-Cătălin Vlăsceanu decorat cu Medalia „Bărbăție și Credință” clasa a II-a de președintele României

Ziarul de Vrancea
7 feb 2018 1532 vizualizări

Acest lucru s-a întâmplat conform paginii de facebook ,  Veteranii Armatei României,  luni 05.02.2018 când președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, decretele de decorare a unor veterani ai Armatei României,la propunerea ministrului apărării naționale, domnul Mihai-Viorel Fifor.

Citiți în continuare povestea caporalului vrâncean clasa a III-a, Vlăsceanu N. Iulian-Cătălin, devenit ”veteran al Armatei României” după misiunea din Afganistan,decorat de președintele României cu Medalia „Bărbăție și Credință” clasa a II-a, cu însemn de război, pentru militari,scrisă chiar de el:

”Norocul ține cu cei bine pregătiți

Sunt caporalul Iulian Cătălin Vlăsceanu, am 22 de ani şi sunt mândru că după această misiune voi fi veteran al Armatei României.

Fac parte din Batalionul 280 Infanterie Mecanizată “Căpitan Valter Mărăcineanu” din Focşani. Am intrat în armată la vârsta de 19 ani, mai exact din luna august a anului 2015, ca soldat profesionist la unitatea din care fac parte şi în acest moment.

În acest moment sunt împreună cu camarazii mei în misiune în Afganistan. Sunt la prima misiune de acest gen, iar decizia nu a fost deloc uşoară din cauza familiei, întrucât la început, mama mea nici nu a vrut să audă de aşa ceva. Am făcut raportul de participare la misiune fără ca dânsa să ştie, am susţinut toate testele, iar pe timpul pregătirii pre-dislocare, i-am spus mamei că în luna august voi pleca în Afganistan. A acceptat foarte greu ideea, însă într-un final a înţeles că să fi militar presupune o datorie faţă de ţară, un angajament pe care mi l-am asumat în momentul în care am depus jurământul.

Perioada pregătirii nu a fost o noutate pentru mine. Activând încă de când m-am angajat într-una din unităţile cu cea mai mare experienţă ale Armatei României, ritmul alert este ceva firesc. A fost, însă, o perioadă plină de provocări, datorită multitudinii de lucruri pe care am fost nevoit să le învăţ, într-un timp relativ scurt, pentru a putea face faţă provocărilor unui teatru de operaţii. Ghidat de motto-ul „norocul ţine cu cei bine pregătiţi” am reuşit să o traversez perioada de pregătire cu brio la până la final.

Acomodarea în Afganistan nu a fost una dificilă. Suntem un pluton unit, în cadrul căruia acţionăm unul pentru altul. Prin urmare, colegii cu experienţă şi-au dat silinţa ca pe perioada de tranziţie, noi, cei mai tineri, care am păşit prima dată pe tărâmuri afgane, să ne acomodăm cât mai repede şi mai uşor.

În cele aproape şase luni de misiune în teatrul de operaţii Afganistan, am executat toată gama de misiuni specifice, în principal, misiuni de patrulare de prezenţă în zona de responsabilitate a batalionului.

Pentru un militar, recuperarea zilnică după îndeplinirea fiecărei misiuni este foarte importantă. În mare parte îmi aloc timp pentru odihnă şi pentru a lua legătura cu familia şi cei dragi de acasă. Dacă timpul îmi permite, mă relaxez împreună cu ceilalţi camarazi ai mei, la un tenis de picior, iar uneori, seara, poate un joc video sau un film.

Misiunea în sine este o experienţă care cu siguranţă mi-o voi aminti întotdeauna, însă imaginea copiilor din zona de responsabilitate, pe chipurile cărora am reuşit alături de colegii din pluton să aducem un zâmbet, fie el fugar sau de durată, va rămâne pentru totdeauna.

Am avut şi momente dificile. Cel mai dificil a fost cel în care, pe 15 septembrie anul trecut, în urma unui atac cu o maşină capcană asupra patrulei noastre, colegul şi camaradul nostru, eroul sublocotenent (pm) Mădălin Stoica, a decedat. Mă aflam în autovehiculul militar care a fost lovit, dar cu ajutorul camarazilor şi al familiei care m-a sprijinit continuu, am reuşit să depăşesc momentul.

Întoarcerea acasă este una mult aşteptată, mai ales din partea familiei. Însă şi eu sunt nerăbdător să îi revăd şi să îi strâng în braţe. Planurile mele de viitor sunt legate tot de armată, admiterea la şcoala de subofiţeri fiind primul gând la întorcerea acasă. Nu este de neglijat nici faptul că îmi doresc să-mi întemeiez o familie, iar într-o bună zi mi-aş dori să pot face primii paşi către o unitate de forţe speciale din ţară.

Colegilor vânători de munte, care ne vor înlocui peste câteva săptămâni, le doresc o misiune uşoară, fără evenimente şi Dumnezeu să îi ocrotească să revină cu bine acasă.”-Sursa:Veteranii Armatei României  contul de facebook


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.