Migraţia de toamnă a acvilelor ţipătoare, urmărită prin satelit
După ce 3 exemplare tinere de acvilă ţipătoare mică în vârstă de un an, au pornit primele în migraţia de toamnă, a sosit timpul ca şi adulţii să le urmeze. “Narcis, masculul al cărui drum către casă l-am urmărit în primăvara acestui an, a pornit către sud în data de 14 septembrie. Darázs, cel de-al doilea mascul adult, şi-a luat zborul către îndepărtata Africa în aceeaşi zi. Cele două păsări au trecut Munţii Carpaţi si se află în prezent în sudul ţării. Bunget, o altă acvilă urmărită cu ajutorul unui transmiţător satelitar, a plecat de lângă Dejani, acum trei zile, fiind ultima dintre păsările monitorizate care a plecat în migraţie. Doi dintre cei trei tineri (imaturi) care au pornit în migraţie la începutul lunii septembrie au ajuns deja în Africa, reuşind să scape de capcana Peninsulei Sinai, unde multe exemplare de acvile (în special cele tinere, neexperimentate) eşuează”, se arată într-o informare a Societăţii Ornitologice Romane. Specialiştii spun că şi “Gură de Aur”, puiul pe care s-a montat transmiţător satelitar în anul 2011 în Piemontul Făgăraş, a trecut peste Canalul Suez în data de 15 septembrie. La scurtă distanţă de el a traversat poarta către continentul african şi Darázska, cel de-al doilea pui de acvilă, dotat cu transmiţător satelitar în Podişul Hârtibaciului din centrul Transilvaniei. “Este prima data când avem două păsări imature, în vârstă de un an care ajung a doua oară în Africa şi dacă ele vor supravieţui încă o dată acestui primejdios drum al migraţiei către Africa, vom avea şansa de-a obţine informaţii referitoare la ce se întâmplă în cel de-al doilea an de viaţă cu puii de acvilă ţipătoare mică din România”, se mai arată în informarea de presă a specialiştilor. În anul 2012 a fost continuată activitatea de urmărire a acvilelor ţipătoare mici pe care au fost montate transmiţătoare satelitare în cadrul proiectului LIFE dedicat conservării acestei specii, implementat de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu alături de partenerii săi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii ”Grupul Milvus” şi Societatea Ornitologică Română. Cu ajutorul micilor dispozitive GPS, montate pe 13 acvile în 2011 şi 6 în 2010, au fost obţinute date importante despre ruta de migraţie şi locul de iernare a acvilelor, din Africa, dar şi despre zonele de cuibărire şi folosirea habitatului de hrănire, din ţara noastră. Toate aceste informaţii sunt extrem de importante pentru elaborarea măsurilor de conservare dedicate acvilei ţipătoare mici, în condiţiile în care populaţia este estimată la 20.000 de perechi cuibăritoare la nivel mondial.
- Pasăre care are nevoie de protecţie
Populaţia de acvilă ţipătoare mică din România este estimată între 2000 - 2300 de perechi, reprezentând aproximativ 22% din populaţia speciei la nivelul Uniunii Europene şi 10% din întreaga populaţie la nivel global, fapt ce accentuează necesitatea elaborării măsurilor de conservare pentru această specie în ţara noastră. Cele mai multe perechi cuibăritoare de acvilă ţipătoare mică se găsesc în Transilvania, în vestul României şi pe pantele estice ale Carpaţilor. Mai multe informaţii despre specie şi despre proiect puteţi afla accesând site-ul acestuia: www.pomarina.ro.
