Ultima oră

Hristos a inviat! Sau triumful Luminii asupra intunericului

Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină u aceasta simbolizează trecerea de la moarte la viaţă şi prefigurează Învierea creştinilor u Sfintele Paşti sînt o sărbătoare a comuniunii, care adună lumea de aici cu lumea de dincolo u simbolurile acestei sărbători sînt: icoana Învierii, cozonacii, pasca, lumînările de ceară şi ouăle roşii u înainte să se inventeze psihoterapia, Biserica a oferit creştinului rugăciunea, iar serviciul divin din noaptea Învierii este cea mai bună terapie pentru cel ce doreşte să-şi vindece sufletul de neîncredere, neputinţă şi să învieze, simbolic, odată cu Hristos

De două mii de ani, slujba din noaptea Învierii adună ca un magnet pe creştinii care cred şi mărturisesc în Iisus Hristos, ”Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfînt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, şi a pătimit şi S-a îngropat şi a înviat a treia zi după Scripturi şi S-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.” Toate istorisirile Scripturii legate de istoria miraculoasă a poporului evreu şi de viaţa lui Iisus nu ar fi avut nicio urmare dacă Iisus Hristos, născut în Betleemul Iudeii, nu ar fi înviat, aşa cum promisese ucenicilor şi cum profeţii Vechiului Testament au proorocit. Dar evenimentul s-a produs şi în felul acesta, dintr-o mînă de ucenici hăituiţi de farisei şi soldaţii romani s-a născut religia care a schimbat faţa lumii – creştinismul. Învierea este fundamentul creştinismului şi evenimentul care a transformat o comunitate rebelă din Palestina în apostoli neînfricaţi, care au vestit Evanghelia peste tot pămîntul. An de an, de Sfintele Paşti mergem la biserică să primim lumina Învierii, să ne întîlnim cu cei dragi şi să aducem o colivă la mormintele celor care nu mai sînt. Ca în fiecare an, ”Ziarul de Vrancea” îşi face datoria faţă de cititori, informîndu-i despre importanţa acestei sărbători şi tradiţiile legate de zilele de Paşti.

Paştile sărbătoare a bucuriei şi luminii

Dacă în Postul Mare biserica a fost înveşmîntată în culori cernite, iar serviciile religioase au îndemnat la pocăinţă şi reculegere, cu Învierea Domnului intrăm în cea mai exuberantă perioadă din anul liturgic bisericesc. Învierea Domnului este o sărbătoare a luminii care a învins întunericul, a bucuriei care a copleşit suferinţa şi a vieţii care a biruit moartea. Cu Învierea, fiecare dintre noi putem să renaştem sufleteşte, să ne reconstruim moral şi să reluăm o existenţă în lumină, departe de lumea grea a întunericului. Altfel spus, Paştile sînt, în fiecare an, momentul zero al reclădirii noastre interioare, clipa în care putem începe o nouă viaţă şi reintra în lumina purificatoare a Învierii, cu condiţia să credem că Hristos a înviat. Dacă nu credem în minunea extraordinară a Învierii, în miracolul care se produce an de an în biserica Sfîntului Mormînt şi în lumina necreată a nopţii pascale, atunci toate nefericile acestei lumi le vom purta de-a pururi, iar bucuria Învieri nu o vom trăi niciodată. Înainte ca oamenii de ştiinţă să inventeze psihologia sau psihanaliza, energoterapia ori bioenergia, Biserica a oferit creştinului rugăciunea, iar serviciul divin din noaptea Învierii este cea mai bună terapie şi sursă de energie pentru cel care doreşte să-şi vindece sufletul de neîncredere, gînduri rele, neputinţă şi să învieze, simbolic, la o viaţă nouă, odată cu Hristos.

Învierea descrisă de Evanghelişti

”După ce a trecut sîmbăta, cînd se lumina de ziua întîi a săptămînii (Duminică), au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormîntul. Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului coborînd din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. Iar îngerul, răspunzînd, a zis femeilor: Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut. Şi degrabă mergînd, spuneţi ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus vouă. Iar plecînd ele în grabă de la mormînt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. Dar cînd mergeau ele să vestească ucenicilor, iată Iisus le-a întîmpinat, zicînd: Bucuraţi-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat. Atunci Iisus le-a zis: Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, ca să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor vedea. şi plecînd ele, iată unii din strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele întîmplate. şi, adunîndu-se ei împreună cu bătrînii şi ţinînd sfat, au dat bani mulţi ostaşilor, zicînd: Spuneţi că ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe cînd noi dormeam. şi de se va auzi aceasta la dregătorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei, luînd arginţii, au făcut precum au fost învăţaţi. şi s-a răspîndit cuvîntul acesta între Iudei, pînă în ziua de azi. Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus. Şi văzîndu-L, I s-au închinat, ei care se îndoiseră. Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicînd: Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pămînt. Drept aceea, mergînd, învăţaţi toate neamurile, botezîndu-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, Învăţîndu-le să păzească toate cîte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului.  Amin” (Matei XXVIII, 1-20)

Simboluri şi tradiţii pascale

Indiferent de modele care se perindă de la o perioadă la alta sau de gusturile credincioşilor, care diferă în funcţie de portofelul acestora, simbolurile pascale au rămas aceleaşi de peste 2000 de ani. Că au trecut turcii sau tătarii, că eram sub ruşi sau austrieci, că a venit comunismul şi nu se mai găsea nimic de mîncare, ouăle înroşite în Joia Mare, cozonacul pregătit în Sîmbăta Paştelui şi copt în tăvi, pasca şi lumînarea de ceară au fost simbolurile sărbătorii Sfintelor Paşti. Celelalte apariţii ”pascale” de prin vitrine sînt mode pasagere pentru gusturi efemere. De Sfintele Paşti 2012, ”Ziarul de Vrancea” urează cititorilor săi sărbători fericite alături de cei dragi, să vă bucuraţi de frumuseţea zilelelor pascale, să nu-i uitaţi pe cei din spitale, pe cei săraci şi bătrîni şi cînd preotul ne îndeamnă la miezul nopţii ”Veniţi de luaţi lumină”, să mergem, să primim lumina Învierii lui Hristos, singura care poate să ne facă mai buni. Hristos a înviat! (Valentin MUSCĂ)

 

Că au trecut turcii sau tătarii, că eram sub ruşi sau austrieci, că a venit comunismul şi nu se mai găsea de mîncare, ouăle înroşite în Joia Mare, cozonacul, pasca şi lumînarea de ceară au fost simbolurile sărbătorii Sfintelor Paşti

 

 

---