Ultima oră

Bugetarii primesc “rest” de la Ungureanu: Alegerile locale vin la pachet cu creşteri salariale de 15%

Prefectul Sorin Hornea susţine că majorările anunţate nu au scop electoral şi sînt resurse financiare pentru măriri u pesedistul Marian Oprişan spune că Puterea este disperată şi procedează precum Ceauşescu u unii politicieni şi sindicalişti cred că oamenii s-au “deşteptat” şi că revenirea la salariile din 2010 nu va avea efectul scontat asupra electoratului u oamenii de afaceri ar fi cerut şi o micşorare a CAS-ului, aşa cum a spus senatoarea PDL Sorina Plăcintă

Iresponsabilitate electorală  sau revenirea la normalitate? Aceasta este întrebarea care se pune după ce puterea a decis să revină la salariile de la nivelul din 2010 printr-o creştere cu 15%. Aceasta ar urma să se producă chiar din luna iunie, cînd au loc şi alegerile locale. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că “reîntregirea” salariilor nu are un scop electoral, ci este fundamentată economic prin scăderea numărului de angajaţi din sistemul public, dar şi a revenirii economiei. Din Vrancea, reprezentanţii puterii, ai opoziţiei şi sindicaliştii susţin majorarea salariilor. Cînd vine însă vorba de motivele pentru care a fost făcută, opiniile diferă în funcţie de tabară. “Este un lucru pe care toţi îl aşteptau şi este bine că s-a întîmplat. Probabil că s-au găsit resursele financiare pentru ca această măsură să fie susţinută. Nu cred că poate fi considerată o mărire electorală. Cine crede că poate păcăli electoratul cu asemenea măsuri se înşeală. Nu poate fi considerată o măsură electorală faptul că Romania a luat-o pe drumul cel bun. În timp ce alte ţări se iau decizii pe care noi le-am luat în urmă cu trei noi, noi culegem roadele măsurilor pe care le-am luat”, a declarat prefectul Sorin Hornea. Acesta crede că în viitorul apropiat nu se va mai recurge la tăierea salariilor.

Oprişan: banii sînt la “băieţii deştepţi”

Liderul PSD Marian Oprişan spune că resurse financiare pentru mărirea salariilor sînt, doar că pînă acum nu fost utilizate în acest scop. “Nici măcar nu este vorba de o întregire a salariilor, dacă ţinem cont de inflaţie. Este o măsură disperată a actualei puteri, este ca suta de lei dată de Ceauşescu din balconul CC pentru a nu fi dat jos. Tot timpul au fost resurse pentru mărirea salariilor, numai că PDL a făcut altceva cu banii”, a afirmat Oprişan. Social democratul spune că actuala putere a învăţat cel mai bine să se împrumute pe “spinarea generaţiilor viitoare”. “Dacă se adună banii care se fură din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, circa 4 miliarde euro pe an, dacă se adună banii furaţi de băieţii deştepţi de la Hidroelectrica, 300 de milioane de euro, atunci nu ar fi probleme cu majorarea salariilor”, a adăugat Oprişan.

Săpunaru: “Nu vor putea lua voturi”

Mărirea salariilor la bugetari cu 15% din vară nu va cîntări prea mult electoral pentru PDL, este de părere deputatul PNL de Vrancea, Nini Săpunaru. Acesta spune că salariile nu trebuiau tăiate de la bun început. “Lucrurile sînt clare: vor să facă ceva pe ultima sută de metri. Sînt conştienţi că vor veni facturi foarte mari prin scumpirea energiei şi vor să mai rezolve cîte ceva. Salariile sînt în continuare foarte mici, nu vor reveni la stadiul din 2010 pentru că atunci tăierile au fost cu pînă la 40%, nu cu 25%. Această mărire înainte de alegeri nu cred că le va aduce voturi, nu mai pot cumpăra voturi cu aşa ceva, dacă este o vor face tot în maniera tradiţională. În continuare sînt funcţionari în Primării care au salarii extrem de mici, de 700 lei”, a spus Săpunaru. La rîndul său, deputatul PDL Alin Trăşculescu recunoaşte că sînt bani la buget şi că aceste creşteri salariale erau necesare. El exclude majorarea ca avînd vreun substrat electoral.

Plăcintă, între politic şi afaceri: “Aş fi vrut şi scăderea CAS”

Din arcul Puterii, senatorul Sorina Plăcintă consideră o măsură justificată creşterea salariilor, însă completează că pentru mediul de afaceri, o măsură stimulatorie ar fi fost şi scăderea CAS-ului. “Aş fi vrut să fi fost destui bani şi pentru majorări salariale, dar şi pentru micşorarea CAS-ului care i-ar fi ajutat pe angajatori. Salariile trebuie să crească, nu e o chestiune electorală. Chiar dacă e doar 15%, majorarea nu ajută, dar nici nu strică, pînă la urmă va fi un ban în plus în buzunarul bugetarului. Nu cred că piaţa va creşte preţurile în funcţie de majorarea la bugetari pentru că puterea de cumpărare nu stă numai la ei. Se va putea vorbi despre reducerea CAS în condiţiile în care vom avea un grad bun de absorbţie a fondurilor europene. Ne interesează să avem locuri de muncă. Implementarea contractelor pe bani europeni va mai dura însă un an-un an jumătate. Pînă atunci, mai este de tras aer în piept”, ne-a spus şi Sorina Plăcintă, senator PDL de Vrancea şi om de afaceri în domeniul confecţiilor.

Sindicaliştii vor şi banii cîştigaţi în instanţă

Emil Răvoiu, preşedintele filialei Vrancea a Cartel Alfa, crede că puterea vrea să cîştige capital politic prin creşterea veniturilor bugetarilor. “Este normal ca oamenii să primească banii înapoi, dar mai indicat este că statul să dea mai întîi banii pe care oamenii i-au cîştigat în instanţă şi după aceea să se revină la salariile din 2010”, a declarat liderul sindical. Dumitru Adam, preşedintele BNS Vrancea, crede că dacă măsura măririi salariilor are scop electoral, atunci nu va avea şanse de reuşită deoarece bugetarii sînt critici la adresa actualei puteri. “Este o măsură binevenită. Întotdeauna am protestat împotriva reducerii salariilor, deoarece ni s-a părut o măsură injustă”, a declarat Dumitru Adam.

„Unii poliţişti trăiesc la limita sărăciei”

Liderii de sindicat din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Vrancea nu cred că anunţata mărire de salariu va rezolva problemele poliţiştilor. „Promisiuni au mai fost multe, dar de rezolvat s-au rezolvat puţine. Pînă nu văd realitatea, colegii mei nu cred că se vor găsi prea multe soluţii. Noi avem foarte multe probleme. La secţii nu avem combustibil pentru patrulare, sînt probleme la dotare sau echipament. Unii din colegi au ajuns să trăiască la limita sărăciei. Au credite şi nu pot să le plătească. Sînt familii unde ambii soţi sînt bugetari. Rămîne să vedem dacă procentul anunţat de 15 % se va calcula la salariu de bază sau la altceva”, ne-a spus Ciprian Grosu, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual Vrancea.

Solidaritatea Sanitară, pentru creşterea salariilor bugetarilor

Federaţia Solidaritatea Sanitară din România (FSSR) a solicitat Guvernului, printr-un comunicat, readucerea salariilor bugetarilor la nivelul de dinainte de 1 iunie 2010, această măsură reprezentînd "un gest de dreptate socială ce trebuie înfăptuită". “Solicităm Guvernului să remedieze greşeala imensă pe care a făcut-o anteriorul Guvern, şi să reaşeze atîţia salariaţi în ierarhia salarială conform pregătirii şi muncii depuse de aceştia, limitînd astfel impactul atîtor măsuri nechibzuite. În ceea ce priveşte salariaţii din sistemul sanitar, acesta este doar unul din mulţii paşi ce trebuie făcuţi pentru a aşeza salariaţii şi din punct de vedere salarial în locul pe care-l ocupă în ierarhia socială”, spune Viorel Rotilă, preşedinte, într-un comunicat de presă. Sindicaliştii consideră că efectele creşterii salariilor vor avea un  impact pozitiv inclusiv asupra bugetelor Caselor de Asigurări de Sănătate. (I. CREŢU, R. MANOLACHE, M. BOICU, D. CHIRIAC)

De unde se iau banii pentru mărirea de 15%

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că numărul bugetarilor a scăzut de la 1,39 milioane la 1,19 milioane, ceea ce a făcut ca ponderea cheltuielilor cu salariilor acestora să se reducă de la 9,6% din PIB la sub 7% din PIB. În Vrancea, în 2010 erau peste 15.000 de angajaţi în administraţia publică locală şi instituţiile deconcentrate, potrivit informaţiilor deţinute de Direcţia de Statistică. Instituţia nu are date actuale, nici Prefectura Vrancea. Ponderea cheltuielilor în sistemul public s-a redus însă, după cum reiese din datele Direcţiei de Finanţe. Astfel, cheltuielile autorităţilor publice locale au coborît la finalul anului trecut la 63,8 milioane lei, de la 72,2 milioane lei la 31 decembrie 2010, în condiţiile în care cea mai mare pondere o au salariile. Ca urmare a “ordinului” premierului Mihai Răzvan Ungureanu  ca Fiscul să adune la buget 2 miliarde de lei, la nivelul Prefecturii s-a constituit un Comitet pentru combaterea evaziunii. Potrivit primei raportări făcute de Direcţia de Finanţe Vrancea, în perioada 1 – 9 martie s-au stabilit obligaţii suplimentare de 2 milioane lei, s-au respins la rambursare 118.504 lei, pierderile fiscale s-au diminat cu aproape 600.000 lei, iar din sumele stabilite suplimentar s-au încasat 612.635 lei. “Cele mai mari sume din combaterea evaziunii fiscale vin de la TVA, impozitul pe profit, impozitul pe venit, plus accesoriile acestor obligaţii”, a precizat Ion Ghionea, şeful Finanţelor vrîncene. (M. B.)

---