Coloana de stiri economice: Standard and Poor's dinamitează zona euro
S&P afirmă că a plasat "sub supraveghere negativă" notele de îndatorare pe termen lung pentru 15 state din zona euro, inclusiv pe cele pe care le atribuie Germaniei, Austriei, Finlandei, Franţei, Luxemburgului şi Olandei, şase ţări notate cu "AAA", cea mai bună notă posibilă. Dintre cele şase ţări ameninţate de S&P că îşi vor pierde nota "AAA", Franţa este singura pentru care agenţia ia în considerare o reducere a ratingului cu două trepte. Aceste "plasări sub supraveghere sînt motivate de convingerea noastră că tensiunile sistemice din zona euro au crescut în ultimele săptămîni pînă la punctul în care se fac presiuni în scădere asupra gradului de solvabilitate al zonei euro în ansamblul său", scrie agenţia. Singurele ţări din zona euro care nu sînt afectate de anunţ sînt Grecia, al cărei rating corespunde în prezent deficitului de plăţi, şi Ciprul, pentru care S&P a plasat anterior nota de îndatorare pe termen lung sub "supraveghere negativă". Referitor la anunţul S&P cancelarul german, Angela Merkel a spus că agenţiile de rating sînt responsabile de deciziile pe care le iau, a răspuns. Liderii europeni vor lua măsuri pentru redobîndirea încrederii la reuniunea de la sfîrşitul săptămînii. Este un proces de lung, a adăugat cancelarul. "Ceea ce face o agenţie de rating este responsabilitatea acesteia", a spus Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin. Întrebată ulterior din nou despre posibilitatea retrogradării, Merkel a răspuns că nu mai are nimic de adăugat. Ministrul francez de Finanţe, Francois Baroin, a declarat, imediat după anunţul S&P, că analiza agenţiei nu a luat în calcul acordul franco-german privind modificarea Tratatului UE, prezentat luni, iar decizia S&P ilustrează o problemă de încredere la nivel european. În noiembrie, Comisia Europeană a anunţat că va începe o anchetă vizînd S&P, după ce agenţia a transmis dintr-o eroare tehnică un mesaj către abonaţii unui serviciu al companiei în care sugera că ratingul "AAA" al Franţei a fost revizuit în scădere. S&P şi-a recunoscut ulterior greşeala şi a reconfirmat calificativul Franţei la "AAA", cu perspectivă stabilă.
Firmelor romaneşti nu prea le pasă de protecţia angajaţilor
Firmele romaneşti alocă, în medie, 12 euro pentru o pereche de încălţăminte de protecţie, iar cele occidentale cheltuiesc aproximativ 60 de euro, potrivit distribuitorului de echipamente din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Renania. "Există un decalaj considerabil al Romaniei în ceea ce priveşte calitatea, cantitatea şi preţul achiziţiilor de încălţăminte. Condiţiile economice actuale oferă perspective ca acest decalaj să se păstreze", a declarat într-un comunicat directorul general al Renania, Orlando Szasz. Renania estimează că Romania absoarbe anual circa 1,2 milioane de perechi de încălţăminte de protecţie, în valoare totală de circa 15 milioane de euro, nivel care se va menţine şi în 2012. Firma a anunţat totodată că vizează vînzări de 6 milioane de euro din încălţămintea de protecţie în 2012, în creştere cu 8%, după ce a semnat un acord de distribuţie cu Jal Group, liderul european în domeniu. Astfel, Renania ţinteşte în 2012 o cotă de 38% piaţa locală a încălţămintei de protecţie. Încălţămintea de protecţie are un spectru larg de utilizare, în construcţii, industria auto, exploatarea şi prelucrarea petrolului şi a gazelor naturale, domeniul farmaceutic, alimentar, energetic şi electronic. Firma Renania, înfiinţată în urmă cu 15 ani, este furnizor de soluţii integrate şi complete de tip "one stop shop", care acoperă evaluarea necesităţilor de protecţie şi a riscurilor, furnizarea de echipamente, programe de eficientizare a costurilor şi a proceselor interne. Portofoliul Renania include peste 1.000 de articole aparţinînd unui număr de peste 60 de mărci internaţionale şi proprii. Firma are 91 de angajaţi şi peste 4.000 de clienţi
Ialomiţianu promite menţinerea taxării
Ministrul Finanţelor Publice Gheroghe Ialomiţianu a declarat în faţa comisiilor palamentare de buget-finanţe reunite că, indiferent de evoluţiile de pe plan internaţional, bugetul pentru anul viitor a fost construit astfel încît să nu presupună majorări de taxe sau tăieri de cheltuieli. "Nu vom fi nevoiţi să luăm măsuri de ajustare a cheltuielilor şi să majorăm taxele, indiferent ce se întîmplă pe pieţele financiare internaţionale. Am luat toate măsurile la timp", a spus Ialomiţianu. Deşi presa a indicat că bugetul pe 2012 este construit pe alocări de la buget în scădere pentru investiţii şi în creştere pentru bunuri şi servicii, ministrul Finanţelor a declarat că proiectul urmăreşte scăderea costurilor cu funcţionarea statului şi suplimentarea resurselor pentru investiţii. "Romania are o imagine foarte bună la nivel UE şi internaţional pentru că a luat măsuri din timp şi nu a mai aşteptat intervenţii la nivelul UE, cum s-a întîmplat în alte ţări, şi mă refer la Italia, Grecia şi Portugalia", a adăugat Ialomiţianu.
De unde a venit creşterea economică
Agricultura, industria şi construcţiile au susţinut creşterea Produsului Intern Brut (PIB), care a avansat în trimestrul al treilea cu 1,8% faţă de trimestrul anterior, cu 4,4% comparativ cu perioada similară din 2010 şi cu 2,7% în primele nouă luni. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 143,467 miliarde de lei, în creştere în termeni reali cu 1,8% faţă de trimestrul anterior. în serie brută, PIB estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 154,933 miliarde de lei, în creştere în termeni reali cu 4,4% faţă de perioada corespunzătoare din 2010, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Agricultura, vînatul şi silvicultura, pescuitul şi piscicultura a fost ramura care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 22,1%, urmată de construcţii (plus 6,9%) şi industrie (plus 5,9%). Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice, hoteluri şi restaurante, transporturi şi telecomunicaţii (plus 1,4%), precum şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (plus 0,2%). Reducerea volumului de activitate s-a înregistrat în alte activităţi de servicii (-3,1%). Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrînd o creştere cu 1,5%.
Directorul Hidroelectrica a demisionat
Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica, a demisionat din funcţie, invocînd motive personale, a declarat ieri ministrul Economiei, Ion Ariton. Directorul general adjunct al Hidroelectrica, Dragoş Zahia, va fi numit director interimar al producătorului de energie, a adăugat Ariton. Hidroelectrica este cel mai important producător de energie din Romania, alături de Nuclearelectrica, companie al cărei director general, Pompiliu Budulan, a demisionat, de asemenea, săptămîna trecută. Ambele companii ar putea avea, din 2012, manageri recrutaţi din sectorul privat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
