Stelian Tănase, despre “Moartea unui dansator de tango” la Focşani
Celebrul scriitor şi jurnalist Stelian Tănase a fost prezent ieri în urbea de pe Milcov, ca să îşi lanseze cel mai recent roman, “Moartea unui dansator de tango”. Focşaniul a fost o alegere naturală, după cum susţine literatul. “În general, cînd apare o carte, scriitorul trebuie să meargă unde sînt cititori. Trebuie să fii în contact cu el, cu lumea lui”, a precizat Stelian Tănase. Îmbrăcat la costum, asezonat cu o atitudine prietenoasă şi degajată, Stelian Tănase a vorbit despre statutul scriitorului şi ideea de cultură în Romania. Romanul, apărut la Editura Trei, are o acţiune care se petrece în Bucureştiul anilor 40, cu frumuseţea şi mizeria lui, energic, gălăgios, care “dansează” în plină ocupaţie a Armatei Roşii. E evocată un fel de lume crepusculară, pe strada Griviţei nr. 18, adresă care exista în anii 40. Bordelul “Maria Theresa” şi Gara de Nord întregesc decorul împînzit de artişti, gangsteri, prostituate, agenţi de bursă neagră şi ofiţeri ruşi. “Cartea asta a vrut să spună cîte ceva despre istoria Romaniei, într-un stil dickensian. Pe mine m-au preocupat întodeauna ocupaţiile străine, iar cartea asta despre asta vorbeşte: ocuparea Bucureştiului anilor 40 de către Armata Roşie, în interiorul căruia veţi găsi multe poveşti”, a precizat scriitorul. Gogu Vrabete, spus Tango, căci el este personajul principal, e croit cumva ca o schiţă, ca într-un teatru de marionete. De altfel, personajele cărţii nu debordează de profunzimi psihologice, după cum susţine artistul. Romanul este unul clasic, cu tipologii umane care existau la acea vreme. Copil din flori, Gogu Vrabete e un om oarecare, un dansator pe care pasiunea pentru o femeie îl transfigurează, iar existenţa sa pendulează între dezgustare şi grandoare.
“La sfîrşitul cărţii, Romania nu mai există”
Acţiune trepidantă, pe alocuri, provocatoare, conflicte şi personaje captivante, romanul are toate atu-urile unui best-seller. Despre un volum doi al romanului însă, nici vorbă. “M-a întrebat cineva dacă va urma o continuare a romanului. Sub nicio formă. Nu pot scrie despre aceste personaje într-o altă lume. La sfîrşitul cărţii, Romania nu mai există, acea Romanie normală, europeană, fericită. Lumea lor era aceea”, a precizat scriitorul. Cam aceeaşi idee o împarte scriitorul şi despre Romania, cea din afara cărţii. Făcînd o scurtă trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă ţara, de la statutul scriitorului, lipsa de cultură şi sistemul educaţional precar, Stelian Tănase mai are un dram de speranţă. “Eu cred în miracolul romanesc, însă nu cred că o să apuc asta. Investiţia în spirit e mai importantă decît cea în şuruburi”, a conchis scriitorul. (Gabriela DRĂGHICI)