20.000 de cărţi de muncă uitate în subsolul ITM
20.000 de cărţi de muncă aşteaptă să fie ridicate de posesori de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vrancea. Fie foştii angajaţi cărora le aparţin aceste cărţi de muncă au plecat în străinătate la lucru, fie firmele la care au lucrat au dat faliment, carnetele care le atestă vechimea în lucru au rămas abandonate în clădirea ITM. Şi de aproape 20 de ani stau uitate în subsolul clădirii. Multe dintre aceste carnete de muncă aparţin unor oameni care ar fi trebuit să iasă deja le pensie, dar nu au venit pînă acum să le ridice. O explicaţie ar fi că multe din acte aparţin unor persoane decedate. „Sînterm obligaţi să le păstrăm pînă la apariţia unui act normativ prin care să ni se permită să le transferăm Arhivelor Naţionale. Pentru noi este dificil să avem grijă de ele pentru că ocupă foarte mult spaţiu, trebuie să avem un angajat care să aibă grijă în permanenţă de ele. Facem un apel către cei care ştiu că nu şi-au ridicat cartea de muncă, să vină la sediul ITM pentru a o face”, ne-a spus Eliza Botezatu, directorul interimar al ITM. Aceste cărţi de muncă au ieşit la „pensie” la sfîrşitul anului trecut, după 34 de ani de funcţionalitate în Romania. De la începutul acestui an, toate datele sînt într-un registru general de evidenţă a salariaţilor în format electronic. Din 1976 încoace, la angajare, orice persoană primea un carnet de muncă şi îl căra după el pînă la pensie. Era singurul document care conţinea date despre locurile de muncă şi pe baza căruia se calcula pensia sau şomajul. Procesul de înlocuire a vechilor carnete de muncă ar fi trebuit să fie finalizat de mult, dar banii şi softul au făcut ca abia în 2007 sistemul să fie implementat. De atunci, carnetele palpabile şi cele virtuale au funcţionat în paralel, ca într-un final, din acest an, să se treacă pe formatul electronic. (Aurelian IVAN)
