Procesul Oprisan, pe lista neagra a dosarelor cu mare risc de prescriptie
Dosarul de coruptie in care este judecat presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, se afla pe lista neagra a dosarelor cu mare risc de prescriptie, realizata de portalul anticoruptie www.romaniacurata.ro, dupa ce Comisia Europeana a dat publicitatii rapoartele anuale privind progresele Romaniei si ale Bulgariei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare in domeniul justitiei. Potrivit raportului, Romania trebuie sa consolideze politica anticoruptie si sa accelereze procesele in cazurile de coruptie la nivel inalt. Acest lucru trebuie realizat cu ajutorul Parlamentului, pentru a preintimpina prescrierea faptelor. Dosarul Oprisan, in care principalul inculpat este „baronul” de Vrancea, este pe rolul instantelor de 1.870 zile, adica 5 ani, cit a trecut de la trimiterea in judecata, in iunie 2006. In acest dosar, Oprisan si Mircea Diaconu, vicepresedintele CJ, alaturi de trei functionari, Valeria Teodorescu (ex- director al Directiei Tehnice), Ion Costeanu (fostul sef al Serviciului Drumuri si Poduri) si Liviu Rusu, dar si dirigintele de santier Valeriu Iacob, sint judecati pentru infractiuni de coruptie, fiind trasi la raspundere de Directia Nationala Anticoruptie pentru prejudicii de peste 70 de miliarde lei vechi catre Ministerului Transporturilor, 22,2 miliarde de lei vechi catre CJ, dar si 3 miliarde de lei vechi în dauna bugetului Guvernului. Traseul dosarului este unul complicat, fiind mutat de la o instanta la alta timp de 5 ani, cu complicitatea unor magistrati.
Oprisan: „La mine prescriptia opereaza dupa 22 de ani”
Aratat cu degetul pentru tergiversarea dosarului, baronul Oprisan da vina pe DNA pentru aminarile succesive de care a beneficiat in proces si sustine ca probele acuzarii nu au fost facute asa cum trebuie. In plus, spune seful Consiliului Judetean, din dosarul sau au fost facute disjungeri multiple, asa incit complicii sai sint judecati in dosare separate. „Eu n-am cerut nicodata aminare, ia uitati-va in dosar. Sint absolut nevinovat si justitia isi va spune cuvintul. Prescripia de care se tot vorbeste este o minciuna, e o porcarie. Nu este cazul meu. La mine prescriptia opereaza dupa 22 de ani, cunosc legislatia”, ne-a declarat Oprisan, intrebat de ce trage de timp in acest proces.Totodata, Oprisan sustine ca dosarul nu poate fi judecat cu celeritate deoarece probele acuzarii „au scapari” si este nevoie de expertize. „Abuzul in serviciu este infractiune de rezultat si nimeni nu se poate pronunta intr-un asemenea dosar daca prejudiciul nu este cert. Am solicitat instantei de fond realizatea expertizelor contabile si tehnice care sa scoata la iveala adevarul. Deocamdata sintem la audierea martorilor”, a mai precizat Oprisan, insistind sa adauge ca dosarul sau „este fabricat de DNA pe criterii politice” si ca ar fi trebuit cercetat de procurorii de la Parchetul Judetean, si nu de catre procurorii anticoruptie. Daca in cinci ani nu s-au audiat nici macar toti martorii propusi, este clar ca dosarul are toate sansele sa ajunga chiar si la termenul de prescriptie de 22 de ani de care vorbeste baronul de Vrancea.
„Fratele” Mitrea vine din urma
In topul dosarelor care prezinta cele mai mari intirzieri si care nu au inca o solutie definitiva Oprisan se afla pe locul 5, fiind depasit de dosare precum cel de coruptie al fostului presedinte al CJ Gorj, Nicolae Mischie (au trecut 6 ani de la trimiterea in judecata) si dosarul Loteria I, cu inculpati George Copos si fostul sef al Loteriei Nationale, Nicolae Cristea (au trecut 5 ani de la trimiterea in judecata). Si dosarele Rompetrol, Zambaccian si „Matusa Tamara” se judeca cu incetinitorul, trecind peste 1.500 de zile de la trimiterea in judecata a inculpatilor. Pe aceeasi lista se afla si dosarul in care este judecat senatorul PSD de Vrancea, Miron Mitrea, inculpat in calitate de fost ministru al Transporturilor si acuzat ca a renovat casa mamei sale cu bani de la sefa Inspectoratului in Constructii. Au trecut 866 zile de la trimiterea sa in judecata. Acest top a fost realizat dupa ce Comisia Europeana (CE) a facut public raportul privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), in care oficialii europeni isi exprima motivele de ingrijorare. „Chiar daca majoritatea proceselor privind coruptia la nivel inalt sint judecate intr-o perioada de trei ani, un numar semnificativ de cazuri importante in care sint implicati demnitari asteapta in prezent rezolvarea in instanta mult peste acest interval de timp. Romania trebuie sa adopte masuri urgente pentru a se asigura ca deciziile finale sint luate rapid in cazurile importante de coruptie la nivel inalt si ca prescriptiile sint evitate in toate cazurile”, se arata in raportul Comisiei Europene.
Traseul dosarului Oprisan
Oprisan a fost trimis în judecata în iunie 2006. Dosarul a fost înaintat Judecatoriei Focsani si a fost repartizat magistratului Luminita Duta. Dupa un an si 5 luni si dupa ce aceeasi judecatoare respinsese cereri similare ale inculpatilor din dosar, la 14 noiembrie 2007, judecatoarea Duta decide sa restituie dosarul la Parchetul Focsani pentru refacerea cercetarilor. Motivul: nu DNA trebuia sa îl ancheteze pe baron, întrucit prejudiciul ar fi mai mic de un milion de euro. Procurorii fac recurs la decizia de restituire si urmeaza sa se judece la Tribunalul Vrancea. DNA are îndoieli cu privire la impartialitatea judecatorilor din Vrancea si cere stramutarea procesului la Cluj. Înalta Curte admite cererea si, la 18 martie 2008, dosarul este mutat la Tribunalul Cluj. În noiembrie, acelasi an, dosarul este suspendat si trimis la Curtea Constitutionala. "Solutia instantei de fond este vadit nelegala nefiind întemeiata în fapt si în drept, ci bazata pe o interpretare eronata a situatiei de fapt si a actului normativ ce reglementeaza competenta DNA", spune instanta superioara, Tribunalul Cluj, care, în iulie 2009, caseaza decizia de restituire la Parchetul Focsani data de judecatoarea Duta si trimite dosarul pentru continuarea procesului la Judecatoria Cluj. Aici, judecatorul Lucian Buta considera ca nu Judecatoria Cluj trebuie sa judece cazul, întrucit s-a stramutat doar recursul la decizia de restituire, nu întreg procesul. Prin urmare, în noiembrie anul trecut, trimite dosarul înapoi la Judecatoria Focsani. Decizia magistratului Buta era contrazisa însa tocmai de sentinta instantei superioare, care trimisese cazul la Judecatoria Cluj, nu la cea din Focsani. De altfel, un an mai tirziu, în iulie 2010, Înalta Curte admite a doua cerere de stramutare facuta de DNA si trimite cazul la ... Judecatoria Cluj. Ajuns din nou la Focsani, dosarul revine pe masa aceleiasi judecatoare, Luminita Duta. Aceasta face cerere de abtinere, considerind ca si-a spus deja parerea cu privire la dosar. Solicitarea îi este însa respinsa, cazul ramine la ea pina în iulie 2010, cind e stramutat din nou la Cluj. Magistratii de la Cluj au dispus un nou termen pentru data de 29 septembrie.
Acuzatiile, pe scurt
Dupa cum se stie, seful CJ Vrancea este acuzat de abuz in serviciu, utilizarea creditelor in alte scopuri decit cele pentru care au fost acordate, fals si uz de fals. Procurorii afirma ca Marian Oprisan, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean, a numit o comisie de licitatie care a selectat si atribuit lucrari de constructie pentru drumuri unor firme neeligibile, conduse de apropiati ai sai, lucrarile fiind nerealizate sau de foarte proasta calitate. Potrivit procurorilor, in perioada 2004-2005, Oprisan "a negociat si achizitionat, fara hotarirea necesara a CJ si fara avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic "Caprioara", in jurul caruia detinea, impreuna cu membrii familiei, 8 hectare de teren". Pentru aceasta achizitie, Oprisan ar fi alocat ilegal 1,7 milioane RON din fondurile publice al CJ Vrancea. In plus, acesta ar fi intocmit si o adresa falsa, prin care a solicitat suma de 300.000 RON din fondul de rezerva al Guvernului. Rechizitioriul mai arata ca, in perioada 2003-2005, Oprisan ar fi folosit hotelurile "Rucar" din Soveja si "Hanul dintre Vii" din Cimpineanca, aflate in patrimoniul CJ, pentru organizarea unor actiuni de protocol in valoare de 520.000 RON. "Potrivit legii, acesta nu putea sa finanteze respectivele locatii, decit introducindu-le in circuitul public", explica procurorii. (S. VRINCEANU, M. BESLEAGA)
