OPINII:Curtea Constitutională dă cu stăngul în drepturi de Damian Miron Contributors.ro
Au afirmat asta, cat se poate de clar, in avizul consultativ dat astăzi propunerii de revizuire a Constitutiei.
De exemplu, proiectul prevede ca viitorul Consiliu Superior al Magistraturii să aibă 6 membri numiti de autoritătile publice alese (Parlament si Presedinte)si 10 membri alesi de magistrati. Raportul actual este de 2 : 14. Curtea Constitutională a avizat negativ acest punct, pe temei că astfel s-ar incălca independenta justitiei. Dacă asa stau lucrurile atunci concluzia inevitabilă este că tările occidentale stau ingrozitor la capitolul independentă a justitiei. Nici nu merită să le pomenim pe cele in care nici măcar nu există o institutie similară, functiile ei fiind in sarcina directă a institutiilor alese, sau chiar a publicului. Dar chiar si in cele care incearcă palid să ne copieze exemplul lucrurile stau mult mai rău. în Italia, raportul intre magistrati si ne-magistrati in CSM este 1:2, similar cu cel propus de presedinte. în Frant;a raportul e 1:1, la fel stau lucrurile si in Belgia; acestia au avut si naivitatea ridicolă să ofere o explicatie: paritatea ar fi, cică, necesară pentru a evita "reflexul corporatist" al magistratilor si pentru că institutia are nevoie de viziunea si experienta unor "consumatori" de justitie. Ce oameni ciudati, se laudă cu asta in loc să declare că e neconstitutional! Iar situatia este gravă: niciuna, niciuna din aceste tări nu si dă seama că un CSM astfel alcătuit ar atingere independentei justitiei. Noroc cu bravii nostri judecători, altfel riscam să pierdem statutul de strălucit exemplu pe care il putem da Frantei, Italiei, Belgiei la acest capitol!
La fel stau lucrurile si in ce priveste alt pasaj din Constitutia actuală, cel privind prezumarea averii ca fiind licită, pasaj care dispare conform proiectului de revizuire. si această modificare a fost avizată negativ de Curte, "deoarece are ca efect suprimarea unei garanÃii a dreptului de proprietate". Or, e un fapt usor verificabil că nu găsim prevederi similare in Constitutiile statelor europene. Prin urmare, ceea ce afirmă Curtea Constitutională romană, la fel de evident ca si cum ar fi scris-o negru pe alb, este că suntem campioni la acest capitol, in timp ce sărmanii cetăteni germani, englezi sau olandezi trăiesc in tări unde dreptul la proprietate are de suferit. Va trebui, eventual, ca judecătorii constitutionali să oblige statul nostru să ia măsuri ca să limiteze valul previzibil de cetăteni occidentali grăbindu-se să intre sub nivelul de protectie fără egal al drepturilor omului pe care il oferă Romania.
Trebuie să abandonez aici tonul de pamflet de pană acum, am recurs la el pentru că e cel mai potrivit pentru a descrie genul de aberatii pe care Curtea tocmai le-a publicat. Nu vreau să fiu gresit inteles. Faptul că averea nu mai e prezumată a fi licită nu inseamnă că de maine oricare dintre noi isi poate pierde masina sau apartamentul sau hainele de pe el pe motiv că nu au chitante de cand le-au cumpărat. Confiscarea se face in continuare după o lege, lege care trebuie să treacă de filtrul Curtii Constitutionale. Dreptul la proprietate rămane la locul lui, protejat de Curtile de judecată, sau, dacă acestea nu-si fac datoria, de CEDO. Ceea ce dispare este un obstacol de a face o astfel de lege care să privească cazurile grave si, in acelasi timp, evidente. Avem destule exemple de averi făcute prin tunuri, averi pe care prevederea respectivă le-a pus la adăpost. Avem cazuri de oameni condamnati la inchisoare pentru astfel de tunuri insă, cat timp statul nu poate dovedi că un bun a provenit dintr-o infractiune, nu se poate atinge de el. Rezultatul este unul scandalos si umilitor: chiar si atunci cand justitia penală isi face datoria si condamnă avem situatia in care, raportand durata de incarcerare cu averea făcută la modul infractional, reiese că a fura in stil mare este cea mai rentabilă ocupatie din Romania. si e una protejată constitutional.
Oricum, mai sus e o opinie cu caracter politic,si e oferită ca paranteză. Cineva ar putea argumenta că prevederea respectivă trebuie să rămană, formulată in alt fel. Sau poate fi trecută in lege. Cineva ar putea argumenta că e bine ca să avem in continuare pasajul exact cum este acum si exact unde este acum, in Constitutie. Sunt puncte de vedere la fel de valide. Ce nu pot accepta e afirmatia că scoaterea prevederii din Constitutie ar aduce atingere dreptului la proprietate, asta e aberatia pe care am demonstrat-o mai sus prin reducere la absurd. Nu e vorba de dreptul unor oameni, ci de "drepturile" unor anumiti oameni, pe care acestia le-au căpătat, nu o dată, in dauna drepturilor altora. Iar situatia asta e si mai clară in alt exemplu de revizuire avizată negativ de Curte:
Judecătorii constitutionali nu sunt de acord cu eliminarea imunitătii parlamentare si ministeriale. Motivul? Ar fi echivalentă cu, citez, "suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică"! Stupefiant. Expresia e o contradictie de termeni. Nu doar că nu sunt, dar drepturile fundamentale nu pot fi recunoscute unei "persoane care ocupă o demnitate publică", asa cum nu pot fi recunoscute niciunei alte sub-categorii. Drepturile fundamentale sunt universale. Sunt universale in Constitutia noastră (recunoscute doar "cetătenilor"), sunt in universale constitutiile tuturor statelor civilizate, sunt universale si in Conventia semnată de Romania care vorbeste chiar din titlu despre "drepturi ale omului", nu ale bugetarului, demnitarului, magistratului etc.
Curtea Constitutională ne-a dat o stire gravă, dar nu e cea din primul pasaj, si nici nu e vreun motiv de mandrie. Ne-a dat stirea că este in continuare perfect capabilă să-si dea plenar cu stangul in dreptul. Atat.
de Damian Miron Contributors.ro
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
