FINANTE BANCI:Ce sunt acordurile preventive si care sunt efectele incheierii lor? Un studiu al FMI
în ultimii ani, acordurile de tip preventiv s-au incheiat in medie pe cinci ani, in 6 cazuri autoritatile tragand totusi bani din acord (Argentina 2000, Brazilia 2001, Filipine 1998, Uruguay 2002, Peru 1996 ºi iar Uruguay 1997).
Peru a atras resursele Fondului pentru a se ajuta la finanÃarea unei datorii iar Uruguayul a fost nevoit sa traga banii in urma turbulenÃelor de pe pieÃele internaÃionale.
Aceste acorduri tind să fie uºor mai scurte in durată decat cele non-preventive si sunt de obicei solicitate de membrii FMI care nu sunt in criză dar care incearcă să iasă din perioadele de incertitudine.
Calculele FMI arata ca in cazul unui program non-precautionary in medie, creºterea producÃiei a fost lentă timp de trei ani inainte de inceperea lui, apoi de circa 2 la sută in primul an de program, ºi ridicandu-se la 3 la sută pe an, ulterior. Rata inflaÃiei iniÃială, de asemenea, tinde să fie mai favorabile pentru programele de tip preventiv.
Rata de schimb reală este, de asemenea, se depreciază (relativ la tendinÃa pe termen lung) ºi Rezervele internaÃionale brute (ca o proporÃie a datoriei pe termen scurt) sunt in scădere,sugerand o slăbirea poziÃiei balanÃei de plăÃi.
Membrii care solicită programe de precauÃie au experimentat, de asemenea, intrări de capital privat mai scazute (in medie cu 6% din PIB in primul an de program). Cursul de schimb real este modest apreciat (in raport cu tendinta pe termen lung), iae ponderea rezervelor in datoria pe termen scurt sugereaza o consolidare a balanÃei de plăÃi.
Pentru programele de tip preventiv, soldul contului curent se imbunătăÃeºte inca din timpul primului an de program, in principal pe seama imbunătăÃirii echilibrului fiscal, iar deficitul de cont curent se lărgeºte in ambele tipuri de programe. Cu toate acestea, această deteriorare nu pune in pericol sustenabilitatea datoriei.
"Membrii care aleg programe non-precauÃie au o nevoie mai mare iniÃială de reforme structurale, bazat pe Indicele libertăÃii economice. Programele de precauÃie pot furniza un indiciu valoros in credibilitatea politicilor autorităÃilor, transmitand in acelai timp un semnal bine calibrat pentru pieÃe că Ãara nu se confruntă cu o crestere a presiunii pe serviciul datoriei", se mai arata in cercetare.
Romania va semna, in luna martie, un nou acord pe 2 ani cu FMI, CE si BM, de tip preventiv, a anuntat duminica presedintele Traian Basescu. Noul acord este in valoare de 5 miliarde de euro (3,6 de la FMI si 1,4 de la CE), bani ce nu vor fi atrasi de Romania, ci vor fi tinuti la dispozitia tarii noastre, si pentru care Romania nu va plati comision. Seful statului a anuntat ca tinta de deficit bugetar pentru 2011, prevazuta in noul acord, este 4,5%, iar pentru 2012 de 3%. Traian Basescu a adaugat ca noul acord, ce va fi valabil pana in primavara anului 2013, dupa alegerile legislative, va feri populatia de riscul promisiunilor populiste ale partidelor. Seful statului a mai anuntat ca Romania nu mai are nevoie sa primeasca ultima transa de imprumut din precedentul acord cu FMI, transa in valoare de un miliard de euro, avand in vedere stabilitatea economica: "Suntem in afara riscurilor de derapaj economic".
Preventiv sau nu, acordurile incheiate de Fond in ultimii 3 ani par a fi mult mai flexibile decat cele anterioare. Atat FMI cat ºi Banca Mondială au trecut la politici mai bine "mulate" pe economiile carora li se adresau, lasandu-le acestora si posibilitatea de a respira natural, ceea ce inainte vreme era aproape de neconceput.
de Dan Popa HotNews.ro
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
