Ultima oră

Centrul de fructe de la Panciu, izvor de sanatate pentru occidentali

Ciprian Fânaru
18 ian 2010 8055 vizualizări
Directia Silvica stringe aici fructele de padure si de livada, le congeleaza si le vinde apoi in tara si strainatate u la Panciu a existat si initiativa construirii unei fabrici ecologice pentru fabricarea gemului de fructe, proiect ramas in asteptare

La Panciu, in cadrul Directiei Silvice (DS) Focsani functioneaza, si pe timp de criza, centrul de fructe de padure. In cadrul acestuia se pregatesc si se conditioneaza fructele de padure, in vederea livrarii. Aici se proceseaza an de an catina, visine, macese, coacaze, afine, zmeura si alte astfel de "cadouri" ale padurii. Capacitatea totala a centrului este de aproape o mie de tone, dar acesta fuctioneaza in acest moment la turatie mai mica. Productia difera de la un an la altul si variaza intre 200 si 400 de tone, dar media este situata in jurul a 300 de tone anual. Centrul se afla in administrarea Ocolului Silvic Panciu, cel care raspunde de bunul mers al acestuia fiind tehnicianul Nor Nordorian. Punctele de achizitie sint raspindite in tot judetul, o sursa importanta de materie prima fiind ferma de arbusti fructiferi de la Vizantea-Livezi, care a apartinut in trecut Statiunii de Cercetari Pomicole Focsani. Localitatile de pe Valea Putnei sint de asemenea un izvor semnificativ, unde oamenii merg la centrele de colectare si mai fac un ban valorificind fructele culese. "Aceasta activitate reprezinta o sursa de venit si pentru cetatenii din judet. Fructele merg si in tara si la export, in functie de cum gasim beneficiari. Catina are cea mai mare cautare", ne-a spus Titi Olteanu, reprezentantul Directiei Silvice Focsani. Recoltatul are loc in perioada de vara si se "intinde" pina in luna octombrie, cind se string ultimele poricale, macesele. Datele tehnice ale centrului de fructe ne spun ca acesta are in dotare doua tunele de congelare de cite 7,5 tone fiecare. 15 tone de "congelat" in 48 de ore este capacitatea acestora.De asemenea, "marfa" poate fi stocata pentru un timp in depozitele de produse congelate, acestea avind o capacitate de aproximativ 100 de tone, in functie de fruct. Astfel, in functie de cerinte, fructele se livreaza ambalate in cutii sau paletizate. "Activitatea este pe profit, altfel centrul nu ar mai functiona", explica Titi Olteanu.


Fabrica de gem, un proiect in stand-by


Astfel de centre mai functioneaza si in subordinea altor directii silvice din tara, cum ar fi cele din Tg. Neamt, Bistrita sau Maramures, ultimul scos la vinzare din motiv de neprofitabilitate. Tot din motive de acest ordin, la Panciu nu s-a mai pus in practica un proiect aflat in carti in urma cu patru ani. Este vorba de o fabrica ecologica pentru fructe de padure si de livada. Daca respectiva fabrica era pusa pe picioare, produsele nu ar mai fi fost congelate si exportate pentru a fi prelucrate de firme din Occident si din tara, ci s-ar fi transformat in produse finite "" gem, magiun, piure sau concentrate de fructe. Un alt semn ca deocamdata romanii ingurgiteaza sucurile pline de E-uri in locul celor 100% naturale produse sub obladuirea Romsilva este intreruperea pe termen nedefinit a activitatii Silva Fruct Piatra Neamt. Brandul infiintat in 2004, de succes la inceput, avea in portofoliu sau nectaruri ecologice cu caracter nutritiv, vitaminizant si valente farmaceutice. Beneficiile poamelor pe care le ofera padurea sint insa binecunoscute. Spre exemplu, afinele au un continut bogat in vitaminele A, E, F, PP, B1 si B2, care sint usor de asimilat. Capsunile, zmeura si celelalte fructe de padure sint bogate in bioflavonide antioxidante, care au proprietati tonice, antibacteriene, anticanceroase si de combatere a imbatrinirii. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decit macesul si de 10 ori mai mult decit citricele. Alte vitamine prezente in fruct sint A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Betacarotenul, necesar ochilor, se gaseste din belsug in catina alba, iar prin vitamina E, catina alba e implicata in cele mai importante procese de regenerare din organism. Efectele benefice ale plantei sint cunoscute inca din antichitate, iar in prezent, de la catina se obtin produse precum ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe si ulei de fructe. (Ciprian FANARU)




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 4

Adaugă comentariu
paul, acum 3240 zile, 11 ore, 37 minute, 49 secunde
as vrea sa ma contactati pe nr 0744957826 am vreo 4 tone de coacaza neagra si rosie va multumesc
, acum 739399 zile, 7 ore, 17 minute, 56 secunde
Sa le fie rusine in occident 1 kg de catina ajunge la sume mari ca ei stiu sa le aprecieze valorile au inteles si ei acum ce inseamna E-urile si ni le da noua prostilor care nu stim sa apreciem ce ne citeste integral
, acum 739399 zile, 7 ore, 17 minute, 56 secunde
Caut de lucru,port o haina fara buzunare,nu fur ,nu mint,nu agonisesc vreau sa lucrez in domeniul fructelor de padure,poate fii la cules in natura,sau paznic. am 39 ani-barbat. CV-ul meu il puteti citeste integral
, acum 739399 zile, 7 ore, 17 minute, 56 secunde
buna ziua, vreau si eu un numar de contact k il intereseaza pe tata ca ar avea niste cantitati de prune si vrea sa le vanda.multumesc anticipat
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.