Centrul de fructe de la Panciu, izvor de sanatate pentru occidentali
La Panciu, in cadrul Directiei Silvice (DS) Focsani functioneaza, si pe timp de criza, centrul de fructe de padure. In cadrul acestuia se pregatesc si se conditioneaza fructele de padure, in vederea livrarii. Aici se proceseaza an de an catina, visine, macese, coacaze, afine, zmeura si alte astfel de "cadouri" ale padurii. Capacitatea totala a centrului este de aproape o mie de tone, dar acesta fuctioneaza in acest moment la turatie mai mica. Productia difera de la un an la altul si variaza intre 200 si 400 de tone, dar media este situata in jurul a 300 de tone anual. Centrul se afla in administrarea Ocolului Silvic Panciu, cel care raspunde de bunul mers al acestuia fiind tehnicianul Nor Nordorian. Punctele de achizitie sint raspindite in tot judetul, o sursa importanta de materie prima fiind ferma de arbusti fructiferi de la Vizantea-Livezi, care a apartinut in trecut Statiunii de Cercetari Pomicole Focsani. Localitatile de pe Valea Putnei sint de asemenea un izvor semnificativ, unde oamenii merg la centrele de colectare si mai fac un ban valorificind fructele culese. "Aceasta activitate reprezinta o sursa de venit si pentru cetatenii din judet. Fructele merg si in tara si la export, in functie de cum gasim beneficiari. Catina are cea mai mare cautare", ne-a spus Titi Olteanu, reprezentantul Directiei Silvice Focsani. Recoltatul are loc in perioada de vara si se "intinde" pina in luna octombrie, cind se string ultimele poricale, macesele. Datele tehnice ale centrului de fructe ne spun ca acesta are in dotare doua tunele de congelare de cite 7,5 tone fiecare. 15 tone de "congelat" in 48 de ore este capacitatea acestora.De asemenea, "marfa" poate fi stocata pentru un timp in depozitele de produse congelate, acestea avind o capacitate de aproximativ 100 de tone, in functie de fruct. Astfel, in functie de cerinte, fructele se livreaza ambalate in cutii sau paletizate. "Activitatea este pe profit, altfel centrul nu ar mai functiona", explica Titi Olteanu.
Fabrica de gem, un proiect in stand-by
Astfel de centre mai functioneaza si in subordinea altor directii silvice din tara, cum ar fi cele din Tg. Neamt, Bistrita sau Maramures, ultimul scos la vinzare din motiv de neprofitabilitate. Tot din motive de acest ordin, la Panciu nu s-a mai pus in practica un proiect aflat in carti in urma cu patru ani. Este vorba de o fabrica ecologica pentru fructe de padure si de livada. Daca respectiva fabrica era pusa pe picioare, produsele nu ar mai fi fost congelate si exportate pentru a fi prelucrate de firme din Occident si din tara, ci s-ar fi transformat in produse finite "" gem, magiun, piure sau concentrate de fructe. Un alt semn ca deocamdata romanii ingurgiteaza sucurile pline de E-uri in locul celor 100% naturale produse sub obladuirea Romsilva este intreruperea pe termen nedefinit a activitatii Silva Fruct Piatra Neamt. Brandul infiintat in 2004, de succes la inceput, avea in portofoliu sau nectaruri ecologice cu caracter nutritiv, vitaminizant si valente farmaceutice. Beneficiile poamelor pe care le ofera padurea sint insa binecunoscute. Spre exemplu, afinele au un continut bogat in vitaminele A, E, F, PP, B1 si B2, care sint usor de asimilat. Capsunile, zmeura si celelalte fructe de padure sint bogate in bioflavonide antioxidante, care au proprietati tonice, antibacteriene, anticanceroase si de combatere a imbatrinirii. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decit macesul si de 10 ori mai mult decit citricele. Alte vitamine prezente in fruct sint A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Betacarotenul, necesar ochilor, se gaseste din belsug in catina alba, iar prin vitamina E, catina alba e implicata in cele mai importante procese de regenerare din organism. Efectele benefice ale plantei sint cunoscute inca din antichitate, iar in prezent, de la catina se obtin produse precum ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe si ulei de fructe. (Ciprian FANARU)