Ultima oră

Micii romi din Marasesti scotocesc prin lucrurile bunicilor sa arate ca-s tigani

Micutii romi de la Scoala nr. 3 Marasesti s-au "costumat" ieri de Ziua Internationala a Romilor in... tiganii din telenovele u cu toate ca cei mai multi vor sa fie numiti romi, etnicii din Marasesti nu vorbesc limba romani u ca sa nu renunte la scoala, invatatorii merg la copii acasa sa-i educe pe parinti u pustii de clasa a III-a stau cu mingea de fotbal sub banca si viseaza sa dribleze ca... Banel

Ziua Internationala a Romilor a trecut ieri aproape neobservata in rindul etnicilor din Marasesti. Cu toate ca in oras traiesc mii de persoane din aceasta comunitate, sarbatoarea a fost punctata numai cu citeva desene si discutii la scoala. Pentru reprezentantii etniei acest lucru este probabil de inteles, din moment ce multi se feresc sa recunoasca faptul ca sint tigani. Din 3.800 de persoane care locuiesc in cartierul Modruzeni, numai 200 si-au recunoscut descendenta din familii rome. Tiganii se tem de discriminarea gagiilor, a albilor. Se tem si de cei din rasa lor, desi culoarea pielii este aceeasi. Nici nu stiu prea bine: sint tigani? Ori mai bine romi? La urma urmei nici nu prea conteaza. Etnicii din Marasesti isi doresc numai sa fie tratati ca egali ai gagiilor, iar tonul vocii romanilor sa nu fie unul dispretuitor fata de ei. Citeva sute dintre ei supravietuiesc de pe o zi pe alta, numai din ajutoare sociale si cer sprijin permanent de la autoritati. Pentru ei este mai greu sa vorbesti despre emancipare, educatie, indatoriri si obligatii. Si cu atit mai putin sa le explici ca au o sarbatoare a lor.

Daca adultii au gasit mai important sa mearga la munca ieri si sa aduca ceva pe masa la puradei, pustimea de scoala generala a aflat de la invatatori ca romii au o limba, un imn si chiar o zi a lor. Si ca sa marcheze mai bine importanta zilei de 8 Aprilie, dascalii au vrut sa reinvie traditia fustelor colorate, a cozilor impletite prinse cu galbeni si a palariilor largi. Au cerut copiilor sa se imbrace in asa numitul port traditional. La Marasesti, insa, tiganii sau romii nu au cultura portului colorat, a ciocatelor, a dintilor de aur sau a salbelor cu banuti valorosi la git. Asta pentru ca romii locali se trag din "ultima semintie", dupa cum spun, cea mai saraca, a lingurarilor, stabiliti in zona pe la 1900.

Romii "costumati" in tigani din telenovele

Cu toate ca multi nu ar crede posibil asa ceva, copiii romi de la Scoala nr. 3 Siretu au avut ca model pentru portul lor traditional telenovelele cu tigani vazute la televizor. Fetele au rezolvat mai usor, cautind fuste colorate. Baietii s-au "costumat" cu palarii vechi, cu borul mai larg, luate de la bunici. Aerul de satra tiganeasca a fost aproape perfect realizat. Cu un singur impediment. Limba nu o vorbesc. Cei mici au aflat de la invatatori cum suna un salut in limba romani. "Ne-am imbracat ca in telenovele. Palaria am cerut-o de la bunicul. E ziua romilor si de asta ne-am imbracat asa", ne-au spus doi copii cu palarii imprumutate de la bunici. Profesorii spun ca incearca sa pastreze spiritul traditional al tiganilor, dar si sa ii atraga spre educatie. Invatatorii de la scoala special infiintata pentru copii romi, in februarie anul acesta, declara ca au mult de furca cu mentalitatea parintilor tigani. De multe ori, un copil bun la invatatura este oprit de a merge la cursuri pentru a avea grija de fratii mai mici. "Am avut o eleva foarte buna, tiganca. Ii placea cartea si se vedea ca este altfel pentru ca invata si era printre cei mai buni. Mi-a spus intr-o zi ca nu mai poate veni la scoala pentru ca trebuie sa stea acasa cu un frate de numai citeva luni. Mama trebuia sa mearga la munca. Am fost la ei acasa si am convins-o pe maica-sa sa o lase. I-am spus: «ea poate sa invete si poate sa scape de aici. Las-o sa vina la scoala sa isi faca un viitor». Si am reusit. Procentul de abandon la generala este destul de mic, dar sint probleme cu mentalitatea", ne-a spus Mariana Palade, invatatoare la Scoala pentru elevi romi deschisa in cadrul programului "Acces la educatie pentru grupuri dejavantajate". Aici, in corpul profesoral este si o educatoare de etnie roma.

Banel, exemplu pentru baietii romi

Scoala nr. 3 Siretu fremata ieri dimineata. Pauza ii prinsese pe cei mici intr-un "du-te vino" continuu, intr-o alergatura vesela, colorata si zgomotoasa. In curtea scolii praful se ridicase de atita batut mingea. Cei care nu erau afara scriau teme in clasa. Pe pupitru erau carti si caiete, iar pe sub banca baietii mai impingeau intre doua rinduri scrise mingea de fotbal. "Ne place mult fotbalul. Scoala e si ea frumoasa, ne place sa scriem. Dar la fotbal... Ne place mult de Banel, tinem si cu Steaua", ne-a spus "fotbalistii" de la a III-a. Fetele rome sint mai sfioase, stau in rindul de la perete si isi vad tacticoase de paginile scrise. Se straduiesc sa nu greseasca. Se opresc din cind in cind si se uita la harmalaia baietilor. Se intorc apoi cu ochii in foi si continua scrisul. Isi doresc sa fie cit mai ordonat. Scoala e biletul lor de iesire, de scapare. Pentru cei mai multi dintre ei poate fi drumul spre mai bine. Programele guvernamentale care au promovat la nivelul judetului deschiderea a 9 scoli pentru grupurile defavorizate acorda oportunitatea romilor sa vada si alta realitate. Copiii romi au acum posibilitatea sa isi ia si PC-uri. Unii au reusit sa invete sa utilizeze calculatorul sI le place. Saracia poate fi depasita, iar romii sa-si contureze alta realitate. Una in care perechea scofilcita de ghetute nu e purtata ani la rindul de toti puradeii unei familii. Una in care grijile pentru fratiorul de citeva luni este purtata de parinti si nu de un tinc de generala. Iar la Scoala Siretu-Marasesti, praful ridicat in razele soarelui in curtea scolii si linistea din clasa unde se scrie poate contura un viitor altfel pentru cei mici. Altfel decit ceea ce se vede acum in Modruzeni. (Iulia CRETU)

In Focsani tiganii sint impartiti in opt semintii

Ziua de ieri a fost celebrata si la Focsani, unde tiganii se impart in 8 semintii: pletosi, caldarari, ursari, cocalari, bidinari, lautari, zavragii, spoitori si rudari sau lingurari, dupa cum ne-a spus Maricel Codreanu Mihai, care este liderul romilor pletosi. Potrivit legilor tiganesti, amestecul intre semintii diferite nu este acceptat. Presedintele romilor nomazi pletosi spune ca e chiar "o rusine". Tiganii din Focsani au celebrat ieri "amaro de obaro cai sarbatori sarazle" sau "Ziua noastra cea mare". S-au intilnit si au pus la cale viitorul comunitatii. Potrivit celor spuse de presedintele romilor nomazi pletosi, principala problema cu care se confrunta etnicii este lipsa locurilor de munca. Pe linga functia de lider al tiganilor, Marcel Codreanu Mihai este si administratorul Bisericii "Samariteanul Milos", lacasul penticostal fiind ridicat chiar in curtea casei sale. Nora lui, Polonia, este tare priceputa in confectionatul portului traditional feminin. (I. C.)

---