Rechizitoriu al groazei in Dosarul Coruptiei
Ziarul de Vrancea continua sa prezinte rezumatul rechizitoriului intocmit de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie in dosarul in care s-a urmarit penal modul cum s-a finantat "Programul de pietruire a drumurilor comunale". Speta merita adusa in detaliu in atentia cititorilor nostri mai ales ca este vorba de o paguba imensa, iar vrincenii au dreptul sa stie cum au fost gestionati banii din bugetul la care contribuie din greu prin taxe si impozite. Urmeaza ca instantele investite cu judecarea spetei sa se pronunte cu privire la vinovatia celor sase inculpati, chiar daca pina la finalizarea dosarelor va mai trece mult timp. Reamintim ca Marian Oprisan, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, Ion Costeanu, Valeriu Iacob si Liviu Rusu sint acuzati ca au prejudiciat bugetul cu aproximativ opt milioane de lei.
Contracte lovite de nulitate
Asa cum am precizat si ieri, Consiliul Judetean Vrancea a incheiat cu Ministerul Transporturilor contractul de imprumut subsidiar nr. 33/553 din 12 februarie 2004, prin care acestui judet i s-au alocat sume in valoare de 1 milion de dolari. Ulterior, sumele alocate CJ Vrancea au fost majorate succesiv, fara nici o fundamentare, pina la cuantumul total de 1,9 milioane dolari SUA. In materialul de ieri am facut referiri la faptul ca s-au incheiat o serie de contracte, de catre Mircea Diaconu si cu cunostinta lui Marian Oprisan, contracte carora le lipseau hotaririle consiliilor locale din comunele unde s-au reparat drumurile. Procurorii sustin ca, pe cale de consecinta, contractele de executie de lucrari semnate de catre Mircea Diaconu erau lovite de nulitatea absoluta si, ca atare, toate platile facute in baza acestor contracte au fost nelegale. "Consiliile Judetene Suceava si Arges au procedat legal si au cerut consiliilor locale sa liciteze si sa contracteze lucrarile, dupa care le-au virat sumele necesare, iar Consiliul Judetean Covasna a supus dezbaterii investitia si a adoptat o hotarire in acest sens", arata procurorii. In raportul de constatare, intocmit de catre specialistii Directiei Nationale Anticoruptie, este analizat pe larg modul in care au fost selectate societatile comerciale pentru contractarea executiei lucrarilor. Nici una din societatile comerciale selectate sa faca lucrarile in Vrancea nu indeplineau conditiile de eligibilitate si, de asemenea, nici nu aveau capacitatea tehnologica pentru a executa asemenea gen de lucrari.
Lucrari date pe fratie
In acest sens, SC Top Media SRL, administrata de Vasile Graur, fratele inculpatei Valeria Teodorescu, ex-director al Directiei Economice din cadrul CJ Vrancea, a fost una din firmele agreate de catre Comisia de licitatie. Valeria Teodorescu facea parte din comisie, astfel ca s-au incalcat prevederile art. 53 lit. a din OUG nr. 60/2001. Culmea este ca SC Top Media SRL avea un singur angajat si nu avea in dotare nici un fel de utilaj. Mai mult decit atit, sediul declarat era fictiv, iar toate activitatile se desfasurau cu forta de munca angajata fara forme legale. Valeria Teodorescu a facut, asadar, parte din comisia care a atribuit contracte de executie propriului ei frate, in conditiile in care invinuita semnase o declaratie aratind ca nu se afla in situatie de incompatibilitate cu nici unul dintre ofertanti. Ulterior, SC Top Media SRL a intrat in lichidare, iar acum este dizolvata de drept.
Aispa, "mon amour"!
O alta societate comerciala selectata de catre comisia de licitatie si care nu indeplinea conditiile de eligibilitate a fost SC Aispa Stars "â"¢95 SA, administrata de catre Corneliu Prunache. "Nici aceasta firma nu indeplinea conditiile legale si nu dispunea de capacitatea tehnologica necesara pentru activitatea de pietruire a drumurilor. Acest lucru rezulta din adresele IPJ Vrancea, precum si din relatiile obtinute de la Inspectoratul Teritorial de Munca Vrancea, din care reiese ca societatea comerciala nu avea decit 11 autocamnioane si nici un utilaj specific constructiei de drumuri (autogredere, cilindru compactor, incarcator, buldozer, etc.). De asemenea, SC Aispa Stars "â"¢95 SA a avut 53 de angajati, insa la inceputul derularii contractelor de pietruire (mai 2004) mai avea un inginer, o secretara si un tinichigiu", se scrie in rechizitoriu. In aceste conditii, procurorii sustin ca era imposibil ca SC Aispa Stars "â"¢95 sa fie executat lucrarile primite, mai ales ca in perioada respectiva firma lui Prunache avea contractate si executia a 9 blocuri ANL, 7 sali de sport si 7 lucrari de alimentare cu apa pe programe SAPARD. Unul din martorii audiati de procurori, fost angajat al lui Prunache, a declarat ca pentru cei 4 km ai sectorului de drum Mahriu - Tiritu din comuna Poiana Cristei ar fi fost necesare 6 luni, iar lucrarea a fost facturata de Prunache la 9 zile dupa incheierea contractului. "Firmei in cauza I-ar fi fost necesare 24 de luni de zile pentru executia tuturor drumurilor, in conditiile in care ar fi atacat lucrarile pe opt tronsoane succesiv, ceea ce era imposibil fata de dotarile si personalul aproape inexistent de care dispunea Corneliu Prunache. Comisia de evaluare prezidata de Mircea Diaconu si din care au facut parte Valeria Teodorescu, Ion Costeanu si Liviu Rusu nu a facut nici un fel de verificari cu privire la aceste aspecte", au specificat procurorii DNA.
Oprisan si combinatia cu crama "Calciu"
"In concluzie, SC Aispa Stars"â"¢ 95 a obtinut contracte de lucrari pentru simplul motiv ca administratorul acesteia, Corneliu Prunache, era un apropiat al lui Marian Oprisan. Argumentam aceasta prin faptul ca relatiile dintre cei doi erau de notorietate in Focsani si s-au concretizat in diverse activitati. Astfel, din verificarile efectuate rezulta faptul ca in cadrul licitatiei din 31 octombrie 2001, prin care s-au vindut bunuri ale SC Romvitis SA Odobesti, SC Aispa Stars "â"¢95 SA a achizitionat cu suma de 950 de milioane de lei vechi crama "Calciu", situata in comuna Virtescoiu, cu toate dotarile sI activele acesteia, precum sI terenul aferent. La mai putin de doua luni, pe 5 decembrie 2001, Prunache vinde crama "Calciu" lui Marian Oprisan cu doar 375,5 milioane lei vechi, adica de trei ori mai putin decit a cumparat-o, un adevarat cadou facut presedintelui Consiliului Judetean Vrancea. Pretul adevarat al tranzactiei reiese doar la data de 29 aprilie 2002, cind inculpatul Marian Oprisan vinde crama "Calciu" catre Lucian Radoi, contra sumei de 4 miliarde de lei vechi", se mai scrie in rechizitoriul DNA. Radoi a revindut, ulterior, activul catre SC Romvit Star SA Odobesti cu suma de cinci miliarde de lei vechi. Despre prietenia dintre Oprisan si Prunache a aratat in declaratia sa si martorul Marcel Alexandrescu, primar al comunei Timboiesti. Acesta a spus ca Oprisan a incercat sa-l forteze sa contracteze o lucrare cu firma condusa de Prunache, insa tentativa nu a avut succes.
Lucrari imposibil de realizat
Cu privire la eligibilitatea ofertelor depuse de catre SC Utilaj Construct Service SA, raportul de constatare a evidentiat aceleasi nereguli ca si la firmele anterioare. Precizarile din formulare erau incomplete sau contradictorii, acestea ducind la subevaluarea ofertei in mod intentionat, fie la prezentarea de date ce nu puteau fi verificate. SC Utilaj se angaja sa efectueze lucrari pe 68,92 km, al caror timp de executie total ar fi fost de 53 de luni calendaristice, in conditiile in care trebuia sa atace lucrarile pe 13 drumuri simultan si in sezonul rece. Este evident ca SC Utilaj nu avea capacitatea tehnologica sa efectueze lucrari de o asemenea amploare, dupa cum reiese din adresele de la ITM Vrancea sI IPJ Vrancea. Conform documentelor de la dosar, SC Utilaj avea pe perioada derularii contractelor 4 muncitori necalificati, patru soferi, cinci mecanici, un sudor, un strungar si un tractorist. Parcul auto al societatii se compunea din patru autocamioane si doua autoturisme. La data intocmirii rechizitoriului, SC Utilaj se afla in lichidare judiciara. Celelalte doua societati comerciale selectionate, SC Podgoria Cotesti SRL si SC Univers Nord SRL au fost mentionate ca neeligibile, avind o capacitate tehnologica insuficienta. Nici una din societatile comerciale cu care inculpatul Mircea Diaconu a incheiat contractele de lucrari nu detineau un sistem de asigurare al calitatii si drept urmare nu puteau dovedi incadrarea lucrarilor in parametrii tehnici stabiliti. In alta ordine de idei, nici unul din proiectele puse la dispozitia executantilor de catre Ion Costeanu nu purtau viza verificatorului de proiecte, astfel ca nu existau dovezi ca proiectele corespundeau cerintelor. Proiectele tehnice in cauza ar fi trebuit avizate de catre Consiliul Judetean Vrancea, insa acest lucru nu s-a intimplat. Comparind cu situatiile din judetele Galati, Teleorman si Braila, procurorii au concluzionat ca preturile de executie inscrise in contractele semnate de catre Mircea Diaconu au fost neserioase. Inculpatii din cadrul CJ Vrancea au pretins ca au executat cu 53 de miliarde de lei vechi lucrari pe 106 kilometri. O a 6-a firma "introdusa" in derularea programului de pietruire a fost SC Dom Proiect SA. Despre aceasta vom detalia intr-o alta editie a ziarului.
Cheltuieli angajate nelegal
Printr-un ordin al Ministerului Finantelor Publice ordonatorii de credite nu puteau angaja cheltuieli intr-o perioada in care se stia ca lucrarea nu putea fi executata pina la data de 31 decembrie a exercitiului bugetar. Din ofertele firmelor angajate, reiesea ca pentru lucrari erau necesare intre 24 si 53 de luni calendaristice. Totodata, proiectele tehnice trebuiau aprobate de consiliile locale, pentru certificarea oportunitatii si utilitatii acestora, lucru care nu s-a intimplat in nici o situatie. In urmatorul episod al rezumatului pe care ZdV vi-l propune veti putea citi despre faptul ca nu s-au facut demersuri in vederea urmarii procedurilor legale astfel incit investitiile sa fie derulate corespunzator. Reamintim ca Dosarul coruptiei" a fost retrimis la Parchet pentru refacerea urmaririi penale, insa procurorii DNA au facut recurs. Asa cum am mai anuntat, pe 18 martie se va decide la Inalta Curte de Casatie sI Justitie daca judecarea recursului va fi facuta la Tribunalul Vrancea sau la o instanta egala in grad, din afara ariei jurisdictionale a Curtii de Apel Galati. (Cristi IRIMIA)
