282 documente falsificate in perioada 2003 - 2005
Ziarul de Vrancea continua astazi sa va prezinte aspecte privind dosarul in care Marian Oprisan si alti cinci inculpati sint acuzati ca au prejudiciat bugetele CJ Vrancea, Ministerului Transporturilor si Guvernului cu aproximativ opt milioane de lei. Seful Consiliului Judetean este acuzat de abuz in serviciu, utilizarea creditelor in alte scopuri decit cele pentru care au fost acordate, fals si uz de fals. Valeria Teodorescu - fost director economic in CJ, Mircea Diaconu - vicepresedinte CJ, Ion Costeanu - ex-seful Directiei Tehnice, Liviu Rusu - ex-sef Serviciu Drumuri si Poduri si Valeriu Iacob - fost diriginte de santier la lucrarile executate in 2004 au fost si ei trimisi in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu, folosirea creditelor in alte scopuri decit cele pentru care au fost acordate si fals intelectual. Prejudiciul stabilit in « Dosarul coruptiei » este urmatorul : Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - 5,5 milioane lei, Consiliul Judetean - 2,2 milioane lei si Guvern - 300.000 lei. Dosarul, la fond, a avut un prim termen pe 5 iulie 2006. De atunci si pina acum s-au desfasurat 15 termene de judecata, timp in care au fost doar doi inculpati audiati, Marian Oprisan si Liviu Rusu. Totodata, s-au invocat nenumarate exceptii, prin care s-a incercat trimiterea dosarului la parchet pentru refacerea urmaririi penale. S-a reusit abia la finele lunii octombrie a anului trecut, insa si nenumaratele aminari au convenit de minune inculpatilor.
Cele mai grave acuzatii
Procurorii DNA il acuza pe presedintele CJ Vrancea ca a semnat 66 deconturi si a acceptat semnarea de catre Mircea Diaconu, vicepresedinte al CJ, a 216 documente intocmite in fals de catre directorul Directiei Economice a CJ, Valeria Teodorescu. Aceste documente atestau, conform procurorilor, in mod nereal, numarul orelor lucrate de membrii comisiilor de licitatie, fara viza obligatorie a controlului financiar preventiv propriu. Inscrisurile nu intruneau calitatea de documente justificative, facindu-se astfel plati nelegale din banii destinati pietruirii drumurilor, in avantaj propriu sau in avantajul altor persoane. "Marian Oprisan, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean, nu a luat masuri pentru aprobarea investitiei pentru derularea fondurilor, prin Trezoreria Statului, a aprobat referate pentru plata si a semnat ordine de plata in lipsa unor documente justificative legale sau in temeiul unor documente ce nu reflectau realitatea. Activitatea infractionala conjugata a contribuit la producerea unei pagube materiale de peste 1,9 milioane de dolari si la obtinerea unor avantaje patrimoniale de catre societatile comerciale contractante", se scrie in introducerea motivelor de recurs formulate de procurorii DNA.
Caprioara, Hanul dintre vii, Vila Rucar...
Procurorii mai sustin ca negocierile si achizitionarea Complexului Caprioara au fost initiate de catre inculpatul Marian Oprisan, in lipsa unei hotariri a Consiliului Judetean, fara a fi urmate procedurile legale privind investitia. La aceasta acuzatie, presedintele CJ a sustinut mereu ca nu a incalcat legea, desi in mapele consilierilor judeteni proiectul de hotarire privind Complexul Caprioara a aparut la o data ulterioara achizitionarii. Cit priveste chestiunile legate de sistemul de iluminat public, acuzatiile procurorilor sint destul de clare: "Suma obtinuta pentru reabilitatea sistemului de iluminat public a fost utilizata la achizitia de ornamente electrice de iluminat pentru infrumusetarea orasului cu ocazia sarbatorilor de iarna", se scrie in actele intocmite de magistratii DNA. Cu privire la aceste fapte, Ministerul Finantelor Publice s-a constituit parte civila pentru suma de 800.000 de lei. O paguba de sute de milioane s-a creat si la obiectivul « Hanul dintre vii » si la « Vila Rucar », procurorii sustinind ca s-a produs o « gaura » de 530.000 de lei. Seful CJ ar fi alocat suma de 530.000 lei pentru Vila Rucar de la Soveja si "Hanul dintre vii" de la Cimpineanca, "pentru asa zise actiuni de protocol". "Potrivit legii, acesta nu putea sa finanteze respectivele locatii, decit introducindu-le in circuitul public", sustine DNA.
Argumente contra.. argumente
Asa cum am aratat si in editia de ieri a cotidianului nostru, la 31 octombrie 2007 inculpatul Valeriu Iacob a cerut refacerea urmaririi penale pe considerentul ca aceasta a fost efectuata de un organ necompetent din punct de vedere material. In argumentarea cererii s-a invocat inexistenta unui prejudiciu material care sa depaseasca un cuantum de un milion de euro, conform probatoriului cauzei, in conditiile in care infractiunea de abuz in serviciu reglementata de art. 13 ind.2 din Legea 78/2000 a fost introdusa prin Legea 521/2004 intrata in vigoare la data de 3 decembrie 2004. S-a combatut astfel ipoteza existentei unei infractiuni. Pe de alta parte, procurorii DNA sustin ca verificarea competentei sale prin prisma faptei de abuz in serviciu trebuia realizata doar raportat la prevederile art. 13 alin. 1, lit. a) si b) din OUG 43/2002. Acest alineat impune existenta alternativa a doua conditii pentru a fi atrasa competenta DNA, respectiv in speta existenta unui cuantum al prejudiciului mai mare decit echivalentul in lei a 200.000 de euro (n. r. - chiar si defalcat, dupa data de 3 decembrie 2004, s-au semnat acte care au dus la un prejudiciu mai mare de 200.000 de euro), ori o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice. « In cauza sintem in prezenta unei competente mixte, fiind intrunite ambele conditii de mai sus, de aceea consideram sentinta Judecatoriei Focsani nelegala si netemeinica, menita sa duca la tergiversarea nejustificata a cercetarii penale », sustin procurorii DNA. (Cristi IRIMIA)
