Locuitorii din Lunca Siretului Inferior, informaţi în legătură cu speciile invazive
Locuitorii şi autorităţile din localităţile aflate în Lunca Siretului Inferior au fost informate în ultima perioadă în legătură cu pericolele asupra biodiversităţii care apar în cultivarea a două specii: cenuşerul şi amorfa. Aduse în ţara noastră ca plante ornamentale, acestea au devenit în prezent un adevărat pericol pentru pădurile din Lunca Siretului Inferior. În acest scop, specialiştii Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) Focşani au gândit un proiect, pe care l-au intitulat „Management participativ pentru eliminarea speciilor invazive din aria protejată Lunca Siretului Inferior!” şi pentru care au obţinut finanţare europeană prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România – Componenta 3 Dezvoltare Durabilă, Runda 2. Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul unui an, la finalul căruia ACDB a tras concluzii. Persoanele cărora s-au adresat biologii din cadrul ACDB au fost locuitorii localităţilor din Lunca Siretului Inferior, autorităţile locale, elevii, profesorii, administratorii de drumuri, proprietarii de pensiuni şi agropensiuni. În cadrul acestora s-a intenţionat, şi reuşit în mare măsură, schimbarea comportamentului în ceea ce priveşte pericolul pe care îl reprezintă speciile invazive asupra biodiversităţii, precum şi determinarea comunităţilor locale să contribuie la eforturile de reducere a răspândirii speciilor de cenuşer şi amorfă. În acest sens, activităţile ACDB în acest proiect au fost numeroase şi diverse. Astfel, au fost desfăşurate o serie de acţiuni de informare a populaţiei cu privire la pericolul reprezentat de speciile de arbori invazivi pentru biodiversitate şi serviciile ecosistemelor şi a crescut semnificativ numărul localnicilor bine informaţi cu privire la metodele de prevenire a răspândirii speciilor de arbori invazivi şi a metodelor de eradicare a acestora. Au urmat realizarea unui Cod voluntar de conduită care include metode de management ale speciilor amorfa şi cenuşer şi introducere certificării voluntare “Proprietate fără arbori invazivi”.
Plantele invazive, periculoase pentru sănătate
Plantele invazive sunt specii exotice introduse de om în mod intenţionat sau accidental în afara arealului lor natural, care se dezvoltă singure în teritoriul nou ocupat, înmulţindu-se rapid şi distrugând speciile care se găsesc în mod normal în zonă. În toată lumea, plantele invazive sunt considerate o ameninţare pentru mediu, cauzând prejudicii ecologice, probleme de sănătate oamenilor şi pierderi economice. Multe din speciile invazive au fost introduse cu scop ornamental sau pentru a fi cultivate în horticultură. După plantare, acestea se răspândesc în afara grădinilor private şi a zonelor de cultură, ajungând să colonizeze habitatele naturale şi să domine peisajele. Plantele invazive reprezintă o mică parte din numărul total de plante ornamentale, dar impactul asupra biodiversităţii poate fi ridicat. “Reducerea voluntară a introducerii acestor specii este extrem de importantă pentru prevenirea invaziilor de plante în natură”, se arată în Codul voluntar de conduită elaborat de specialiştii ACDB.
Falsul oţetar şi salcamul pitic
Cele două plante cultivate iniţial cu scop ornamental sunt cenuşerul, cunoscut popular ca falsul oţetar, inclus în top 100 cele mai invazive specii la nivel european, şi amorfa, cunoscută popular ca salcâmul pitic. În cele 31 de unităţi administrative din judeţele Vrancea, Galaţi şi Brăila în care s-a desfăşurat proiectul, cenuşerul a fost identificat în toate localităţile, dar îndeosebi în zona localităţilor Pufeşti, Nicoreşti, Cosmeşti, Movileni, Nămoloasa, iar amorfa de-a lungul cursurilor de apă. În toate întâlnirile realizate cu localnicii, speciliştii ACDB au constatat că nu se cunoşteau pericolele pe care le reprezintă cultivarea acestor două plante. De altfel, cenuşerul este întâlnit şi în oraşe, fiind estetic, cu scop ornamental, având şi un colorit deosebit, mai ales toamna.
Plante rezistente la temperaturi extreme
Cenuşerul produce cantităţi mari de seminţe şi se înmulţeşte rapid, protejându-şi teritoriul prin secreţia de toxine care împiedică dezvoltarea altor plante. “Este o specie relativ rezistentă la secetă, tolerând între 4-8 luni de sezon secetos. Creşte direct în soare şi prosperă în condiţii de creştere precare. Temperatura medie anuală preferată se încadrează între 7-18°C şi poate tolera îngheţuri puternice, supravieţuind la temperaturi minime absolute de -35°C. Este cea mai răspândită specie invazivă lemnoasă care invadează zonele forestiere din Lunca Siretului Inferior, apărând oriunde găseşte un loc propice”, susţin reprezentanţii ACDB. Potrivit acestora, rădăcinile cenuşerului sunt capabile de a produce pagube importante fundaţiilor clădirilor şi a reţelelor de canalizare, iar arborele ocupă rapid terenurile agricole şi forestiere, scoţându-le din circuitul economic. ”Am constatat că oamenii cunosc foarte bine aceste specii invazive, dar nu aveau informaţii legate de efectele respândirii lor. Invaziile se pot preveni prin descurajarea folosirii speciei în scop ornamental, pentru fixarea solurilor, pornind de la impactul negativ produs de speciile invazive. Detecţia timpurie şi combaterea rapidă este cea mai eficientă metodă de reducere a răspândirii speciilor de plante invasive”, a precizat Steluţa Manolache, managerul de proiect, la conferinţa de încheiere a acestuia.
Cenuşerul, înlocuitorul teiului, considerat alergen
Autorităţile, fără a cere sfatul vreunui specialist, au decis, în cele mai multe oraşe din ţară, să taie teii, consideraţi alergeni, pe care i-au înlocuit cu cenuşeri. Biologii ACDB au realizat, în cadrul proiectului, şi un experiment care a constat în certificarea unor gospodării drept proprietăţi fără arbori invazivi. Proprietarii acestor gospodării au fost informaţi în legătură cu influenţele speciilor invazive, au curăţat gospodăriile de acestea şi au primit un certificat de “Proprietate fără arbori invazivi”. Acestea vor fi monitorizate, timp de 5 ani. “Sperăm ca această certificare voluntară să fie preluată şi de alte gospodării”, a mai precizat Steluţa Manolache, care militează pentru plantarea speciilor native, precum plopul alb. Specialiştii ACDB se declară mulţumiţi de rezultatele proiectului, care a costat 39.276,30 euro, şi care speră să fie un pas către un alt proiect mai complex care constă în realizarea unei liste cu toate speciile invazive din Lunca Siretului Inferior. (M. VLĂDESCU)
