Ultima oră

Dormim cu frica, auzim peretii cum piriie noaptea

Iulia Crețu
10 sep 2007 393 vizualizări
Familiile afectate de ploi au primit ajutoare de la Rezerva de Stat u loviti de nenorocire, batrinii au fost simbata la biserica, de Sf. Maria, si apoi s-au apucat de curatatul gospodariilor

Familiile afectate de inundatiile produse miercurea trecuta, in special in zona de nord-est a judetului, incep incet-incet sa curete milul de pe lucruri si sa incerce sa isi repare gospodariile si casele atinse de furia apelor. Pe multi ii ingrozeste faptul ca vine sezonul rece si ca-i poate gasi cu casa crapata. Majoritatea se sperie si la simpla avertizare de vreme rea anuntata la buletinele meteo. Vremea inchisa si ploaia de simbata i-a facut din nou sa se astepte la ce e mai rau. Tot ce le-a mai ramas este credinta in Dumnezeu si speranta ca o nenorocire nu-i va mai lovi a doua oara. Continua sa se inchine, cu toate ca icoana Sfintei Maria nu mai sta pe peretele crapat de viitura, ci este rasturnata pe prispa casei si acoperita de milul adus de ape.


Simbata, chiar de Sarbatoarea Sfintei Marii, satenii din Pufesti, Ploscuteni, Tanasoaia, Boghesti, Corbita, Gura Calitei si Fitionesti au primit ajutoare alimentare de la Agentia Nationala a Rezervelor de Stat. Ajutoarele au fost transportate la primariile din localitatile afectate de echipaje de jandarmi. Cei loviti de furia apelor vor primi in scurt timp pachete cu conserve de carne, zahar, ulei si apa minerala. Satenii nu s-au lasat ingenuncheati de razbunarea naturii si au participat simbata dimineata la liturghie pentru ca mai apoi sa vina acasa sa vada ce se mai poate salva. La Pufesti, 80 de familii au nevoie de ajutorul autoritatilor pentru a se redresa dupa inundatii. Chinul cel mai mare va fi pentru satenii care si-au ridicat casele din paianta. Apa care a venit miercuri seara a ajuns pina aproape de marginea ferestrelor, lasind urme adinci atit pe tencuiala camerelor, dar si in sufletul oamenilor. Pling si scot lucru cu lucru din casa. Toate milite. O gospodina din Pufesti ne-a declarat ca noaptea este un calvar, sta cu grija sa nu pice casa pe ea. Peretii se crapa in fiecare zi mai mult si se aud piriituri. Casa se lasa putin cite putin. "S-au crapat peretii, se crapa in diagonala de sus si cad. Auzim noaptea cum piriie. Nu am scos tot, mai am lucruri, sint strinse, dar sint ude. Foarte putin mai pot recupera din ele, in schimb casa este compromisa daca e crapata de bagi mina prin pereti. Casa e facuta din paianta. Acum 11 ani am mai prins o inundatie, dar atunci ne-a afectat numai beciul. Acum imi este frica sa mai stau in casa. Dormim cu frica. Molozul si milul care a fost prin camere incepe sa se usuce, se burduseste si crapa. Am crapaturi in casa de se vede lumina in camera cealalta daca aprind becul. Se macina peretii si se lasa. Din zi in zi apar crapaturi din ce in ce mai evidente", ne-a spus cu lacrimi in ochi Lucia Robu, din Pufesti.


Imaginea suferintei revine


Ca ea sint multi oameni in zona de nord-est a Vrancei. Treci cu masina pe drumul european si privelistea suferintei din 2005 de la Vadu Rosca sau Nanesti iti revine in minte. Gardurile satenilor sint pline de covoare si haine scoase la uscat. Batrini la 70 de ani cara cu galeata apa pentru a indeparta milul si mizeria adusa de viituri pe agoniseala lor. Multi nu au bani decit din pensiile de agricultori si din economiile adunate din vinzarea produselor agricole de peste vara. Prea putin pentru a repara o casa distrusa in totalitate sau pentru a repara lucrurile din ea. La Pufesti au fost inundate si cinci fintini, care intre timp au fost curatate si dezinfectate de cei de la Sanatate Publica. Pentru cei mai afectati, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a adus o cisterna de 10 tone de apa. Iar simbata, la Primarie, jandarmii au adus si ajutoare alimentare. Cele 80 de familii afectate, 41 din Pufesti si 39 din Domnesti, vor primi 1120 litri de apa minerala, 1120 conserve de carne, 160 litri de ulei si 80 de kg de zahar. Primaria Pufesti a dat satenilor cei mai afectati pietris si nisip pentru refacerea gospodariilor. (Iulia CRETU


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.