Local

VIDEO | Harta României s-ar putea schimba: Se propune reducerea județelor, de la 42 la 15. Ce s-ar întâmpla cu județul Vrancea în acest caz?

Ziarul de Vrancea
27 apr 2023 6920 vizualizări

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) atrage atenția asupra bugetului, în contextul problemelor ridicate recent chiar de autorități: cele 20 de miliarde lei. Îngrijorarea vine din faptul că atunci când sunt probleme bugetare cresc taxele sau apar altele noi, ceea ce ar goni investitorii. Astfel, Camera de Comerţ şi Industrie a României a venit cu o propunere care ar putea schimba harta României, cel puțin din punct de vedere administrativ. Chiar dacă am avea aceeași suprafață de teren, ei bine, împărțirea ar putea să se facă cu totul altfel, după cum puteți vedea în rândurile de mai jos.

VIDEO:Antena 3 CNN

CCIR își exprimă îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”, se arată într-un comunicat al instituției.

Se schimbă harta României?

Așadar, harta României ar putea fi modificată, după ce Camera de Comerţ şi Industrie a României a venit cu o propunere care ar reduce numărul de județe din România. Mai exact, în loc de cele 42 de județe pe care le avem acum, România ar putea fi împărțită în numai 15 județe 

În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă. Ca exemplu, Bucureştiul s-ar uni cu Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman, Arad cu Timiş şi Caraş-Severin, Clujul s-ar uni cu Bistiţa, Sălaj şi Maramureş,Vrancea cu Galați și Brăila. Din punct de vedere al instituţiilor administrative asta ar presupune stabilirea unei reşedinţe de judeţ care va reuni toate instituţiile mari, adică deconcentratele.

În împrejurările actuale, spune Camera, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic.

Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate”,, menționează sursa citată.

De ce se dorește reducerea numărului de județe?

Acesta nu este un proiect nou, fiind adus în atenția publicului și în trecut, însă a rămas mereu la stadiul de proiect. De ce există această propunere, susţinută inclusiv de multe organizaţii patronale şi asociaţii? Ei bine, în primul rând din cauza banilor. Gaura de 20 de miliarde avansată de Ministerul Finanţelor a cărei acoperire presupune taxe şi impozite, ceea ce, spun cei de la camera de Comerţ, duce la lipsa predictibilităţii şi fiscalităţii reduse. Apoi, nevoia reorganizării teritoriale vine şi din dorinţa de atragere a investitorilor care caută forţă de muncă şi terenuri, potrivit specialiștilor.

sursă foto Wikipedia

„Reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul organizării Curţilor de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov. Se poate prelua acest model şi în cazul judeţelor, mai ales că în Constituţia României nu se vorbeşte de un anumit număr de judeţe. Evident, acest lucru trebuie să fie asumat de către decidenţi, fiind, totodată, şi un act de curaj politic, în urma unei dezbateri consistente şi transparente privind economiile ce se pot face astfel la bugetul public, bani ce pot fi reinvestiţi în economia românească”, se menţionează în comunicat.

În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală.

Acestui demers al Camerei Naționale, absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.

Citiți textul integral al Apelului CCIR: Reorganizarea adminsitrativă a României ar trebui să devină o axă prioritară pentru guvernanți

București, 18 aprilie 2023: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cea mai puternică organizație de promovare a mediului de afaceri și principalul mediator dintre decidentul politic și antreprenorii români, face un apel către autoritățile Statului Român cu privire la problema lipsei banilor de la bugetul de stat.

CCIR își exprimă îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă.

În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate.

În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală.Acestui demers al Camerei Naționale, absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.