MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Lumea devine mai puțin tolerantă față de migranți
Acceptarea migranților este mai mare în rândul tinerilor, a celor cu un nivel ridicat de educație și a celor care trăiesc la oraș
Lumea devine mai puțin tolerantă față de migranți, arată un sondaj publicat ieri, în timp ce Europa se pregătește să dezvăluie un nou plan privind acordarea de azil în urma incendiului într-o tabără supraaglomerată din Grecia ce a lăsat mii de migranți fără adăpost. Șapte țări europene, în frunte cu Macedonia de Nord, Ungaria, Serbia și Croația conduc în sondajul Gallup al țărilor ce acceptă tot mai puțin migranți. Dar cele mai puternice schimbări de atitudine se observă în Peru, Ecuador și Columbia, care s-au trezit cu un aflux de venezueleni fugind de tulburările de acasă. Canada este cea mai primitoare țară față de migranți, urmată de Islanda și Noua Zeelandă, conform indexului Gallup pe baza a peste 140.000 de interviuri în 145 de țări și regiuni. Sondajul le-a cerut oamenilor să-și spună părerea despre migranții care trăiesc în țara lor, despre faptul că le devin vecini și intră în familiile lor prin căsătorie. Indicii au variat de la 1,49 în Macedonia de Nord la 8,46 în Canada, chiar sub cel maxim posibil de 9. Potrivit expertei în migrație de la centrul internațional de cercetare Gallup, Julie Ray, scăderea ușoară globală a acceptării - 5,21 în 2019 față de 5,34 în 2016 - a fost provocată de schimbările accentuate care au avut loc în țările din America Latină. Scorul Peru a coborât la 3,61 de la 6,33 în 2016, în timp ce numărul columbienilor care au spus că văd cu ochi buni faptul că migranții trăiesc în țara lor a scăzut de la 61% la 29%. Dintre țările europene, numai Suedia și Irlanda sunt printre primele 10 care îi acceptă cel mai mult pe migranți, potrivit sondajului Gallup. Potrivit lui Ray, unii ar fi surprinși de atitudinea pozitivă în Statele Unite unde președintele Donald Trump a făcut din reducerea imigrației o piatră de temelie a politicii sale. “În ciuda faptului că imigrația este un subiect atât de fierbinte în SUA, americanii acceptă în mare parte migranții”, a spus ea. Statele Unite s-au clasat pe locul șase în clasament, imediat după Sierra Leone. Potrivit lui Ray, susținătorii lui Trump acceptă mult mai mult migranții decât media globală, cu un scor de 7,10.
La nivel mondial, indexul a arătat că acceptarea migranților este mai mare în rândul generațiilor mai tinere, persoanelor cu niveluri mai ridicate de educație și celor care trăiesc în zone urbane, mai degrabă decât în zonele rurale. China se angajează pentru prima oară la neutralitatea carbonului până în 2060 China a acuzat ieri Statele Unite că sunt o “piedică serioasă” în lupta împotriva modificărilor climatice, la o zi după o înfruntare între cele două mari puteri prin discursuri la Adunarea Generală a ONU. Prin retragerea lor din acorduri internaționale vizând o reducere a emisiilor de carbon, Statele Unite “nu-și îndeplinesc datoria” și “refuză să ia măsuri minime pentru a proteja planeta”, acuză într-un comunicat un purtător de cuvânt al diplomației chineze, Wang Wenbin. China și-a stabilit - pentru prima oară - marți obiectivul neutralității carbonului la orizontul lui 2060, o decizie care consolidează Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice și sporește contrastul față de atitudinea retragerii americane în președința lui Donald Trump. Acest anunț-surpriză a fost făcut de către președintele chinez Xi Jinping într-un discurs online la Adunarea Generală a ONU, care loc în mod virtual anul acesta. “Avem ca obiectiv să începem să reducem emisiile de CO2 înainte de 2030 și să atingem neutralitatea carbonului până în 2060”, a anunțat Xi. “Toate țările trebuie să ia măsuri decisive pentru a onora acest acord”, a îndemnat Xi Jinping, subliniind în mod implicit că Statele Unite - al doilea cel mai mare poluator al planetei - urmează să se retragă în noiembrie, în urma unei decizii luate de către Donald Trump. În ceea ce privește obiectivul 2060, el este mai puțin ambițios decât data de 2050, adoptată de zeci de țări mici și câteva mari puteri, între care Uniunea Europeană (UE), însă a fost salutat de către mai mulți experți drept un pas major în vederea relansării Acordului de la Paris. Climatologul belgian Jean-Pascal van Ypersele, un fost vicepreședinte al Grupului de experți ONU în modificări climartice (GIEC), a declarat pentru AFP că anunțul este “foarte important”, dar avertizează că China este necesar să fie “coerentă” și să înceteze finanțarea centralelor pe cărbune sau altor infrastructuri cu energie fosilă în Africa.
Publicația Charlie Hebdo, amenințată din nou de Al Qaida
O sută de instituții de presă au publicat ieri în Franța o scrisoare deschisă în care lansează un apel la mobilizare în favoarea libertății de expresie în sprijinul săptămânalului Charlie Hebdo, care a fost amenințat din nou de Al Qaida după retipărirea caricaturilor cu profetul Mahomed. Directoarea de resurse umane al publicației Charlie Hebdo, Marika Bret, a spus la începutul săptămânii că a trebuit să fie evacuată de la domiciliul său din cauza amenințărilor considerate serioase. Între timp, are loc procesul - preconizat să dureze până la 10 noiembrie - în cazul atacului asupra redacției Charlie Hebdo, soldat cu 12 morți, la 7 ianuarie 2015. “După republicarea caricaturilor cu Mahomed la 2 septembrie 2020, Charlie Hebdo a fost din nou amenințat de organizațiile teroriste. Amenințări care constituie o adevărată provocare în plin proces al atentatelor din ianuarie 2015. Amenințări care merg dincolo de Charlie, întrucât vizează toate mass-media și chiar pe președintele Republicii”, afirmă Laurent Sourisseau, cunoscut sub numele de Riss, directorul Charlie Hebdo. “Grație unei mobilizări istorice a mass-media franceze, care publică împreună astăzi această scrisoare adresată concetățenilor noștri, dorim să transmitem un mesaj puternic pentru a ne apăra concepția despre libertatea de expresie dar, dincolo de aceasta, libertatea tuturor cetățenilor francezi”, explică directorul săptămânalului, care publică această scrisoare pe pagina întâi. “Întregul edificiu legal, dezvoltat timp de peste două secole pentru a vă proteja libertatea de exprimare, este atacat așa cum nu a fost niciodată în 75 de ani. Și de data aceasta de ideologii totalitare noi, pretinzând uneori că sunt inspirate din texte religioase”, se arată textul scrisorii. “Avem nevoie de voi. De mobilizarea voastră. De puterea conștiințelor voastre. Trebuie ca inamicii libertății să înțeleagă că suntem cu toții adversarii lor hotărâți, indiferent de opiniile noastre diferite sau de credințe”, îndeamnă semnatarii (presa națională și regională, principalele canale de televiziune, săptămânale și posturi de radio).
SUA, presiuni asupra Ciprului, pentru a aproba sancțiunile UE împotriva Belarusului
Washingtonul exercită presiuni asupra Ciprului, pentru ca Nicosia să renunțe să se mai opună prin veto sancțiunilor europene vizând Belarusul, pentru a permite o coordonare între Statele Unite și Uniunea Europeană (UE), relatează AFP. Washingtonul este pregătit să impună sancțiuni, însă administrația lui Donald Trump dorește să-și coordoneze acțiunea cu cea a UE, a anunțat marți, într-o vizită la Bruxelles, subsecretarul de Stat adjunct George Kent, însărcinat cu Afaceri Europene. “Planul inițial era să încercăm să anunțăm ceva în paralel (cu UE) săptămâna aceasta. Așteptăm acum ca liderii europeni să ne spună clar dacă pot lua o decizie”, a declarat el. UE a elaborat o listă pe care se află numele a aproximativ 40 de persoane pe care vrea să le sancționeze cu privire la rolul în trucarea alegerilor prezidențiale belaruse de la 9 august și în reprimarea manifestațiilor împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko. Însă este necesară unanimitatea celor 27 în vederea adoptări acestor sancțiuni. Or Ciprul și-a condiționat aprobarea de adoptarea unor sancțiuni europene care să oprească forajele după gaze naturale ale Turciei în apele cipriote. Poziția Nicosiei a fost criticată de unele state UE, care acuză Ciprul de apărarea lui Lukașenko și de întârzierea și bulversarea unor planuri de acțiune coordonate ale Occidentului. George Kent a anunțat că Washingtonul a intrat în contact cu Ciprul, pentru a-i cere să-și schimbe atitudinea. “Noi i-am încurajat să se alăture consensului, pentru a permite UE să avanseze, pentru ca să existe această abordare comună, coerentă, între țări care împărtășesc aceleași idei”, a declarat el. O reuniune a miniștrilor de Externe UE nu a permis, luni, deblocarea situației, iar problema urmează să fie supusă acum șefilor de stat și de guverne la summitul european –amânat pentru 1 și 2 octombrie.
Lukașenko depune în secret jurământul de președinte
Aleksandr Lukașenko, vizat de o contestare fără precedent în urma alegerilor prezidențiale de la 9 august, a depus ieri jurământul în al șaselea mandat de președinte al Belarusului - în cadrul unei ceremonii secrete -, dezvăluie agenția belarusă de presă Belta. “Aleksandr Lukașenko a depus jurământul în limba belarusă, după care a semnat actul de depunere a jurământului, iar apoi președinta Comisiei Electorale (...) i-a înmânat certificatul de președinte al Republicii Belarus”, scrie Belta. Această ceremonie - prezentată de obicei ca un eveniment major în fosta republică sovietică - nu a fost anunțată în prealabil. Lukașenko a fost reales la 9 august, însă opoziția refuză să recunoască rezultatul acestor alegeri, pe care le consideră pătate de nereguli masive și manifestează de atunci, cerând plecarea șefului statului, aflat la putere din 1994.
Kremlinul îl așteaptă pe Navalnîi să se întoarcă în Rusia
Kremlinul a anunțat ieri că principalul opozant al lui Vladimir Putin, Aleksei Navalnîi - externat miecuri de la un spital din Berlin, după ce a supraviețuit unei otrăviri cu noviciok potrivit medicilor săi, și care preconizează să se întoarcă în țară - este “liber” să revină în Rusia dacă dorește acest lucru. “În ceea ce privește revenirea sa la Moscova, el este liber, ca orice cetățean rus, să o facă în orice moment”, a anunțat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskkov. “În orice caz, este foarte bine dacă pacientul este efectiv pe cale de vindecare. Noi îi urăm o restabilire grabnică”, a adăugat Peskov, care nu pronunță niciodată numele opozantului rus, la fel, de altfel, ca Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a comentat, de asemenea, un articol din cotidianul francez Le Monde, potrivit căruia Putin l-ar fi descris pe Navalnîi cu dispreț în cadrul unei întâlniri cu omologul său francez Emmanuel Macron și ar fi spus că opozantul s-ar fi prefăcut că i s-a făcut rău și în trecut și că a comis fapte ilegale. Potrivit lui Peskov, “ziarul nu putea să aibă informații fiabile” despre această conversație și există “numeroase inexactități în formularea” declarațiilor lui Putin. “Noi nu putem să credem că (Palatul) Elysée a divulgat deliberat înregistrarea convorbirii dintre cei doi președinți presei. Franța nu poate face asta, noi nici măcar nu vrem să credem așa ceva”, a continuat el. La 32 de zile după ce a fost internat la Berlin, într-o stare gravă, în urma unei presupuse otrăviri cu noviciok, în Siberia, Aleksei Navalnîi a fost autorizat ieri să părăsească spitalul berlinez Charite, în care a primit îngrijiri.
Biden obține sprijinul văduvei fostului senator republican John McCain
Cindy McCain, văduva senatorului american John McCain, a devenit marți cea mai recentă voce proeminentă din rândul republicanilor care și-a anunțat sprijinul față de candidatul democrat Joe Biden în tentativa acestuia de a-l disloca pe președintele Donald Trump de la Casa Albă. “Soțul meu John a trăit după un cod: mai întâi țara”, a scris Cindy McCain pe Twitter. “Noi suntem republicani, da, dar în primul rând americani. Există în această cursă un singur candidat care susține valorile noastre ca națiune, iar acesta este JoeBiden”, a continuat ea.Biden, care a ajuns să aibă o lungă prietenie cu John McCain în ciuda diferențelor lor ideologice, anunțase puțin mai devreme, în timpul unei strângeri de fonduri în mediul virtual, că Cindy McCain s-a decis să-l susțină după ce publicația The Atlantic a relatat că Trump i-a numit “ratați” și “fraieri” pe soldații americani care au murit în luptă. Trump a refuzat să comenteze pe marginea subiectului. El și McCain au avut o istorie de animozitate după ce, în campania precedentă, Trump a denigrat serviciul militar al senatorului și anii petrecuți de acesta ca prizonier de război în Vietnam. John McCain, care a reprezentat Arizona în Senatul american timp de peste trei decenii, iar în 2008 a fost candidatul republicanilor la președinție, a murit de cancer cerebral în 2018. În august, peste 100 dintre foștii săi colaboratori și-au anunțat sprijinul pentru Biden. Sondaje recente arată un avans al lui Biden în Arizona, stat care în 2016 a votat majoritar pentru Trump.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
Programul Start-up Nation pentru înființarea de firme: Vrâncenii inreresați să obțină bani de la stat vor urma cursuri antreprenoriale
De același autor
