Galerie foto | Lacul Negru de lângă localitatea Salcia Veche, comuna Ciorăști, județul Vrancea
Astăzi (n.r miercuri 27 martie 2019) vă invit să ieșiți din confortul dumneavoastră și să faceți împreună cu mine o scurtă plimbare la Lacul Negru și în împrejurimile acestuia. Ochiul acesta de apă despre care v-am mai vorbit se află undeva la vest de localitatea Salcia Veche (vedeți fotografia de mai jos), un sat frumos de oameni harnici și gospodari, care ține de comuna Ciorăști și se trage din câteva izvoare naturale, patru la număr după unele informații, care au încă puterea să-l mențină în viață.
Despre nămolul acestui lac se spune că ar avea proprietăți terapeutice iar dacă lucrurile stau ața atunci comuna ar dispune de o adevarată mină de aur. Sigur că mai este mult până când acest lac va putea fi decolmatat și amenajat de către autoritățile locale astfel încât acesta să devină un loc de atracție pentru localnici și, de ce nu, să aducă și câțiva bănuți la bugetul local al primăriei. Dar, până când lucrurile se vor lămuri, să ne bucurăm că lacul încă mai supraviețuiește și că odată cu primăvara acesta devine o oază de bucurie pentru feluritele păsări care își găsesc liniștea în arealul său. Spun că este bine să ne bucurăm că lacul încă mai supraviețuiește pentru că , nu departe de acesta, cu mulți ani în urmă a mai existat un lac amenajat în timpul vechiului regim care servea la irigarea întinselor grădini de legume din zonă și care astăzi a devenit o amintire. După ruperea digului, cu ani în urmă, între cele două văi în care se scăldau apele lacului crescuse o bogată vegetație unde cârdurile de căprioare își făcuseră sălaș și îți bucurau privirea cu prezența lor. Astăzi , când am trecut pe acolo, am văzut că întreaga vale fusese defrișată , arăta și semănată. Așadar, ne-am lăcomit la un petec de verdeatță în care își găseau loc de odihnă și adăpost câteva căprioare doar pentru foamea de bani care oricum nu vor compensa ceea ce cu suflet hulpav a fost stricat. În fine, părăsind această nota patetică, vreau doar să vă povestesc că astăzi pe luciul apei acestui lac au poposit, alături de rațele sălbatice, galagioasele lișițe și alte înaripate cântăcioase care se ascundeau în stuful care mărginește malurile lacului și două lebede care nu s-au sfiit de prezența mea și mi-au pozat ca la fotograf. Ca să va completez acest tablou idilic am să vă mai spun că, în timp ce eu trăgeam cadru după cadru ca nu cumva să-mi scape ceva interesant din cârdurile de rațe care roteau deasupra apei, de la stânele din apropiere mieii tineri concertau acompaniați de către mamele lor.
Text informații + fotografii:Pahon Stefan