In memoriam Marian Gogancea, profesorul de matematică de la Cârligele (3 ian. 1949 – 21 oct. 2021)
A plecat dintre noi profesorul de matematică de la Cârligele, Marian Gogancea. Am fost colegi de cancelarie câțiva ani buni. Spun acest lucru deoarece Marian Gogancea, de loc din Blidari, Cârligele, a fost profesor și director la Școala cu clasele I-VIII, Blidari și a „coborât” de la Bonțești până la Cârligele odată cu desființarea claselor gimnaziale din satele Blidari și Dălhăuți.
Prin anii ʼ70, când am ajuns eu la Școala Cârligele, s-a produs o schimbare de gardă, în sensul că mulți dascăli din localitate ieșiseră la pensie. Cei tineri care au ajuns la această școală, fie prin repartiție sau prin transfer nu erau legați de această localitate și atunci gândul fiecăruia era naveta: Focșani – Cârligele. Din punctul nostru de vedere, Marian Gogancea era un om „fericit”, fiind localnic și suportând mai ușor ședințele interminabile de partid și de învățământ ideologic desfășurate până seara târziu, după care plecam pe jos, cu o căruță sau cu tractor până la Golești.
„Navetiștii” nu erau bine văzuți de organele locale de partid, motiv pentru care mijloacele de transport în comun erau puse la ore total nepotrivite, iar naveta era un adevărat calvar, de multe ori pe jos, de la Cârligele la Golești.
Pe măsură ce populația școlară a scăzut și s-au desființat clasele V-VIII de la școlile Blidari și Dălhăuți, soții Gogancea au coborât la Școala Cârligele. Ca director de școală, Marian Gogancea de multe ori a suportat reproșurile „organelor”, fără ca el la rândul lui să reproșeze colegilor, mai ales faptul că fac naveta. Asta pentru că la timpul acela păcatul „de moarte” era naveta, deoarece „indicația de partid” era legarea de glie, cu orice preț, fără ca „partidul” să ofere vreo perspectivă dascălilor. Norocul nostru era că familiile și elevii erau foarte apropiați de școală.
De altfel, Școala Cârligele a fost una din puținele școli din județ, dacă nu singura școală care nu a avut treapta întâi de liceu, deoarece calitatea actului instructiv-educativ era foarte bună, iar familia colabora cu școala în ce privește „orientarea profesională”.
Astăzi, mai mult ca atunci, apreciem atitudinea din acele timpuri și din totdeauna, a lui Marian GOGANCEA și ne rugăm Celui de Sus să-l așeze în dreapta Sa și să-l aibă în pază, în eternitate!
Prof. Costică NEAGU și Octavian MAREȘ
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
