Foto | Sediul Primăriei municipiului Focșani. De la Ospel și Palat Comunal, la Sfat, Consiliu și UTC
La aproape un secol și jumătate de la construire, sediul Primăriei municpiului Focșani se pregătește să intre într-o amplă reabilitare, estimată oficial că va dura 18 luni. În realitate la astfel de lucrări complexe se poate depăși termenul prevăzut, poate nu cu mult peste cel stabilit. Indiferent dacă va fi sau nu așa, important este ca la finalul lucrărilor să rezulte ceva cât mai apropiat de forma inițială a acestui edificiu orășenesc, care, după cum puteți observa din fotografia alăturată pusă la dispoziție de cunoscutul colecționar Petru Mincu, nu era frumos, era extraordinar.
De fapt a fost prima clădire ridicată de autoritățile locale cu destinație de spațiu administrativ, iar toată această investiție a plecat la drum la începutul anului 1884 pe vremea unui primar interesant, Neculai Pruncu, fiul cel mai mic al vrăjmașului Unirii Principatelor, Iordache Pruncu.Spre deosebire de maleficul său părinte, Neculai Pruncu s-a dovedit mult mai milos, mai aplecat spre binele celor din jurul lui.Din acest motiv a și acceptat să candideze la cea mai înaltă funcție din urbea Focșanilor, unde a încercat să lase o frumoasă amintire a mandatului său. Adică câteva lucrări serioase și anume un sediu de primărie și patru construcții de școli publice.Nu era usor în acele vremuri să pariezi că vei reuși să duci la capăt cele propuse. Visteria publică locală era mai mult goală, de la București nu se putea spera la sume prea mari, așa că în Consiliul comunal s-a aprobat ca orașul să se împrumute cu suma de 1.500.000 de lei de la Casa de Economii și Consemnațiuni ( CEC ).Împrumutul, o dată votat, a fost direcționat în bună parte către construirea celor 5 edificii publice, noul sediu de primărie și patru clădiri de școli primare. Dar dacă banii fusesera găsiți destul de usor, mai greu era să găsești un constructor serios.
Tot anul 1884 Consiliul comunal s-a străduit cu publicații și anunțuri să găsească pe cineva dispus să procedeze la construirea celor 5 localuri publice.S-au trimis înștiințări peste tot în țară (aceasta se întâmpla pe vremea vechiului Regat al României ), pe la Primăria din Bârlad, sau Constanța, poate știau cei de acolo vreun constructor priceput și dispus să treacă la treabă și în orașul nostru, Focșani. Abia, într-un sfârșit s-a găsit salvatorul modernizării urbane a Focșaniului, Societatea Română de Construcţiuni şi Lucrări Publice. Citiți mai multe despre aceasta accesând titlul alăturat:Societatea Română de Construcţiuni şi Lucrări Publice. Societatea Română de Construcţiuni şi Lucrări Publice fusese înființată la iniţiativa oamenilor politici Dimitrie Ghika (1816-1897) şi Vasile Boerescu (1830-1883), fiind autorizată să funcţioneze prin Decret Regal în august 1881, la conducerea ei aflându-se prinţul Dimitrie Ghika.De reținut că unul dintre acționari era C. F. Robescu, o perioadă și primar al Bucureștiului, acest având legături strânse cu Focșaniul prin fratele său I.F. Robescu, proprietarul fostului palat Robescu din zona BIG central.
Anii 50-60. Intersecția de la BIG.Fosta casă IF Robescu, fosta Poliția Focșani, ajunsese sediul Electrica.Foto:Focșani Vechi.
Dar mai multe în materialul următor:
După cum se va vedea în continuare, acesta și cu Pake Protopopescu, un personaj din vechime, ultracunoscut în Bucureștiul de ieri, au semnat recepția generală provizorie la terminarea Palatului comunal din Focșani.
Așadar lucrările la Ospelul comunal din Focșani ( așa i s-a spus clădirii inițial, ospel sn [At: GHICA, A. 340 / Pl: ~e / E: it ostello] care înseamnă” Casă și reședință a unei autorități”), au fost parafate la București pe 3/15 octombrie 1884 conform contractului alăturat, în baza căruia Societatea amintită mai sus se obliga a executa un ospel comunal și patru localuri de școli primare, toată cheltuiala fiind estimată la aproximativ 350.000 de lei ( două decenii mai târziu pentru Teatrul din Focșani Maior Gh Pastia a donat 550 000 lei ).Oricum era înainte de Primul Război Mondial, leul avea valoare foarte mare.În acele vremuri, după cum rezultă din arhive, carnea costa 1 leu/ kg, uleiul şi brânza între 1 si 2 lei/kg, o pereche de gâşte 5 lei şi una de găini 3 lei, fasolea şi cartofii de la 7 la 10 bani/kg, untul şi pastrama 2,50 de lei /kg, ceapa, varza 12 bani/ kg etc .
Construirea sediului ospelului comunal ( primăria) a mers, cu dificultățile inerente, destul de iute(n.r. repede).Așa că în octombrie 1886, după doi ani, s-a semnat procesul verbal de recepție provizorie, înlocuitor de primar fiind Tache Săndulescu, iar dintre consilieri s-a distins persoana profesorului D. F. Caian.Cel mult mai bine cunoscut, deoarece ne-a lăsat amănunțitul istoric al orașului nostru.
Palatul Comunal( Ospelul) rezultat era așa cum ni se înfățisează în fotografia alaturată și cu siguranță că cei mai mulți dintre focșăneni l-ar putea găsi mai atractiv decât înfățișarea actuală a Primăriei municipale.
Venind pe cursul timpului, în vremuri mai recente, Primăria comunală ( așa era denumirea atunci provenind de la comuna urbană Focșani ) a trecut cu bine prin toate cutremurele majore ale secolului al XX lea, 1908 , 1912 , 1925, 1935, 1940, până la cel din 1977 care a avariat-o rău de tot.Șantierul de construcții din județul Vrancea a primit dispoziție să salveze ce se mai putea salva din vechea formă arhitecturală.Între timp serviciile de specialitate ale Consiliului Popular al orașului Focșani fuseseră mutate în Palatul Prefecturii vechi din str Republicii, refăcut și acesta în mare grabă după seism. Nici nu s-au terminat bine lucrările în zonă că a și venit anul 1986, iar cutremurul distructiv de la miezul nopții de 30 august a stricat tot ce realizaseră inginerii și echipele de lucru. S-a hotărât, ulterior, că în cazul sediului Consiliului Popular Focșani nu se mai poate păstra nimic din forma inițială și s-a procedat la demolarea totală a edificiului și reconstruirea de la zero a acestuia.
A rezultat forma pe care o vedem azi. Tot în acea perioadă, 1987-1988, autoritățile locale de stat și organele de partid au decis ca pe fostul loc al Consiliului Popular Focșani, în noua clădire realizată, se va instala Uniunea Tineretului Comunist al județului Vrancea, (pepiniera cadrelor Partidului Comunist Român).Între timp funcționarii localității Focșani lucrau pe strada Republicii, în clădirea Prefecturii vechi și după cum evoluau lucrurile se părea că acolo vor rămâne definitiv. Însă capriciul naturii nu ține cont de planuri organizatorice. Cele două cutremure din anul 1990, de prin luna mai, au supus Palatul administrativ din str Republicii la mari tensiuni, avariindu-l într- o bună măsură, cu atât mai mult, cu cât nici nu fusese consolidat prea bine după anterioarele seisme. Nou denumita Primărie a municipiului Focșani a cerut să fie mutată în vechiul loc, dar în noua clădire rezervată UTC- ului cel dispărut o dată cu cei doi dictatori, dar și cu patrimoniul său. În același timp, Prefectura veche a intrat într-o restaurare prelungită până de curând când a fost reinaugurată și pusă la dispoziția unei instituții de învățământ superior, iar Primaria municipiului Focșani a constatat, chiar în aceste zile, prin specialiștii consultați, că sediul său nu mai corespunde pentru buna desfășurare a activității sale administrativ-teritoriale. Așa că se pregătește pentru o nouă mutare, urmând ca după 18 luni să se întoarcă în clădirea nou cosmetizată.Să așteptăm și să vedem ce surprize de estetică urbană ne-a pregătit colectivul de specialiști implicați în acest proiect.Spor la viitoarele lucrări!
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
