Local

Foto | Sediul Lacto Bar (Vegetarian) - un reper al orașului Focșani de 50 de ani

Florin Marian Dîrdală
22 apr 2024 5412 vizualizări

Deși nu a fost chiar o idee pur românească, lacto barurile din România și bineînțeles că și cel din orașul nostru, au plăcut mult tuturor celor care le-au trecut pragul. Fie chiar și pentru un pahar de lapte bătut și o chiflă, care pe vremea veche,cea de dinainte de 1990, prețuiau mult mai mult decât valorau ele ca simple produse autohtone.

Lipsurile numeroase, indiferent cât și cum susțin acum nostalgicii regimului comunist, că de fapt nu ar fi existat, se datorau planurilor mărețe ale Partidului Comunist Român, cu secretarul lui general în frunte. De a plăti enorma datorie externă a țării, de aproximativ 13 miliarde de dolari, cu toate dobânzile aferente, la nivelul anului 1989. Chiar dacă în prezent noua datorie a țării e de vreo 10-15 ori mai mare nu mai simțim, cel puțin nu direct, efectele efortului României de a plăti la timp ratele și dobânzile aferente ale acestei datorii. Așa că printr- un simplu exercițiu de logică putem concluziona că nu doar datoria externă a țării de până în 1989 ar fi stat la originea cumplitelor curbe de sacrificiu pe care poporul român a a fost nevoit să le suporte pe pielea sa. Poate au mai fost și alte motive ascunse, după cum a relatat cineva la un moment dat și anume: când se aduceau portocale (foarte căutate la vremea aceea) în Hală, la Focșani, după 1985, de cele mai multe ori, se primea un telefon de la Direcția Comercială a Consiliului Popular Județean Vrancea (șef pe atunci Vasile Vâlcu) care indica ceva de genul acesta „acest stoc de portocale nu trebuie scos la vânzare, ci trebuie lăsat în depozit până la noi ordine”. Care, de obicei, nu mai veneau! Astfel că ele se stricau repede și erau aruncate la gunoi, asta în vreme ce populația aștepta și iar aștepta. Probabil relațiile și pilele se înfruptau pe ascuns. Dar cei mai mulți nu aveau nicio șansă să obțină cel mai căutat fruct exotic adus în țară. 

Așa s-o fi întâmplat și cu alte produse și bunuri, care, deși erau puține, cele mai multe luând calea exportului, la indicațiile dictatorilor Nicolae și Elena Ceaușescu, poate că ar mai fi astâmpărat puțin nevoile populației. Dacă nu ar fi fost blocate la vânzare, de cele mai multe ori, tocmai de oamenii de lângă noi, șefii de instituții locale sau cei din conducerea Comitetului județean de partid Vrancea. Ceea ce s-a întâmplat a semănat cu un plan minuțios de înrăire a populației. Sprijinit de ordinele aberante de la București, care a culminat cu întâmplările dramatice cunoscute de toata lumea, în decembrie 1989. Dar măcar am scăpat de cei doi tirani, care, oricum nu ar mai fi avut zile multe în fruntea țării, după cum susțin toți istoricii de prestigiu ai acestei națiuni.

 

 

Revenind la orașul nostru, după anul 1970 , focșănenii au văzut cum localitatea lor se transformă peste noapte. Bună sau rea, sistematizarea de atunci a rămas valabilă până azi și va mai fi folosită mult timp de  toată lumea. Atunci s-a construit actual Centru civic al municipiului. Cu B-dul Unirii și Piața Unirii, aliniate și mult lărgite. Printre aceste obiective autoritățile de atunci au strecurat un edificiu redus ca dimensiune, dar aparte în acest ansamblu arhitectonic modern. Clădirea lacto barului, pe care nu se poate să nu o știe cam toată lumea din oraș, mai ales că de curând ea deservește un cunoscut lanț de magazine românești. Iată cum se consemnează în documentația din urmă cu 50 de ani. Pentru proiectul de execuție nr. 4219 /1973 al restaurantului lacto-bar din ansamblul central de locuințe Focșani,”Amplasamentul indicat va fi situat pe strada Stefan cel Mare. Pe amplasament se aflau doua construcții mici parter (case de locuit ) și o magazie. Sub cele două construcții se aflau beciuri și o rețea de apa îngropată. Din punct de vedere geomorfologic terenul indicat se află situat în zona albiei minore a fostului curs părăsit al râului Milcov. Așadar lacto-barul trebuia amplasat la intersecția dintre strada Mare a Unirii (care a devenit B- dul Unirii ) și strada Stefan cel Mare. Având intrarea principală pe strada Mare a Unirii (B -dul Unirii). Capacitatea lacto barului va fi de 78 de locuri. Va cuprinde o sală, legată de bucătarie printr-un oficiu din care pornește și scara care merge la etaj și face legătura cu oficiul de etaj. Acest oficiu deservește terasa care se va afla la  etajul 1. Aceasta ar fi parțial acoperită, fiind destinată sezonului cald. Accesul publicului la această terasă se va face printr-o scară exterioară, fără a fi nevoie să se treacă prin sala de la parter. Erau preconizate a funcționa aici, pe lânga lacto-bar, un magazin de confecții și un magazin de piese schimb auto. În ceea ce privește rezistența clădirii aceasta va fi din cadre și planșee de beton armat monolit cu ziduri autoportante ancorate de structură prin <<mustăți>> de oțel beton. Corpul rotund principal va avea planșeul sistem terasă circulabilă, iar terasa va fi acoperită cu o copertină. Accesul la terasă se va asigura prin cel de-al treilea corp, unde se vor amplasa scările de acces. Pentru aceasta se va adopta o structură rigidă din pereți portanți din beton armat monolit. Gradul seismic al zonei este de intensitate 9.” 

Documentația s-a completat cu breviarul de calcul, memoriul tehnic instalații electrice, iluminat forță și telefonice, memoriul justificativ încălzire centrală, norme tehnice de securitatea muncii, memoriul justificativ privind instalații sanitare interioare, antemăsuratori, deviz, subdeviz, analize de prețuri și alte genuri de documentații tehnice de specialitate. Interesant ar mai fi memoriul de tehnologie care cuprinde dotarea cu utilaje aferente lacto- barului.

Iată scurta descriere a fluxului tehnologic al  acestei funcționalități specifice care a dat și notorietate locului:

„ -produsele vor fi recepționate cantitativ pe balanță semiautomată de 500 de kg prevazută în dotare, urmând a fi depozitate în încăperi diferite - produsele ușor alterabile în dulapuri frigorifice, iar celelalte produse pe rafturi în depozitul alimentar. 

-pentru pregătirea diferitelor minuturi, în dotare a fost prevăzută o mașină tip aragaz de gătit cu 4 ochiuri și un cuptor, eventualele preparări anterioare  necesare vor fi executate pe mesele de lucru cu blat inoxidabil.

-păstrarea si distribuirea preparatelor calde se va realiza prin intermediul mesei calde cu rampă de infraroșii. Pentru expunere și păstrarea preparatelor reci a fost prevazută în dotare o masă rece  cu vitrine și cuvă. 

-vesela întrebuințată va fi returnată de ospătari la spalatorie prin ghișeu și apoi spălată la cele 2 spălătoare inox. Păstrarea se va realiza în mesele dulap. 

-pentru prepararea cafelei a fost prevăzut un expres de cafea.”

Detaliile din documentația tehnică nu se opresc aici, dar nu are rost să le înșirăm pe toate. Important e că în urmă cu jumătate de secol, pe baza proiectului elaborat în urmă cu 51 de ani a fost edificat acest simbol minuscul al orașului nostru, care, deși nu este iubit de toată lumea, fiind în special dezaprobat de fanii Focșaniului vechi pentru demolarea orașului de altădată, reprezintă totuși o amintire plăcută pentru mulți focșăneni și nu numai. Iar utilitate are și în prezent, după cum poate vedea oricine trece prin zonă. Cum și când a ajuns să aibă această nouă destinație? Cel mai probabil a fost închiriat de proprietarul său actual. Iar cum l-a obținut respectivul posesor și acest aspect se poate afla. Dar nu ăsta e scopul scurtului  material de față, ci farmecul unei „afaceri” din vremea comunistă. Si bineînțeles clădirea din Foșani în care s-a desfășurat!

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.