Foto | Povestea din documente și fotografii a „Casei Albe” din Piața Unirii din Focșani. Prefectura, CJ și Primăria au acum sediile acolo
După Anul Nou 2024, cel mai important edificiu al Vrancei intră în reparații pentru 3 ani. Puteți citi în continuare povestea lui, din documente și fotografii.
I s-a spus oficial în trecut „Sediul politico- administrativ al județului Vrancea" și ironic „Casa Albă”, probabil de la clădirea vestită a Lumii libere, aflată tocmai la Washington, chiar dacă la noi, la Focșani, libertatea a venit mult mai târziu; abia după 20 de ani de la construirea acestui edificiu din Piața Unirii. Nu a avut și nu are o arhitectură deosebită, dar conține ceva special.Și anume felul în care a fost așezat în continuarea Palatului Municipal (ridicat la sfârșitul secolului al XIX lea).
Și mai interesant e faptul că la balconul central s-au perindat cei mai puternici oameni ai țării din vremea regimului comunist. De la prim-secretari din Vrancea și toată țara, până la cuplul prezidențial Nicolae și Elena Ceaușescu.
Dar după căderea celor doi dictatori locul nomenclaturiștilor din acea lojă a fost luat de revoluționarii focșăneni, în frunte cu Liviu Ioan Stoiciu, care au anunțat noile vremuri de libertate, speranță și belșug. În paranteză trebui spus că nu a fost tocmai așa. Dar să zicem că, oricât de greu ar fi acum, tot e mai bine decât pe vremea de sfârșit a regimului comunist. Dar mai bine să vedem cum a apărut această clădire ce în curând va fi consolidată și reabilitată, timp de 3 ani, vreme în care funcționarii de aici vor trebui mutați în alte locații.
Și pentru că nu suntem atotștiutori, să luăm din nou ca reper documentele de arhivă. Acestea menționează următoarele: O dată cu înființarea județului Vrancea, după o perioadă grea și păguboasă în subordinea Regiunii Galați, zona noastră geografică a beneficiat de ceva mai multă atenție de la forurile centrale. Și cu fonduri mai consistente decât înainte, a trecut la ample modernizări urbanistice, pe care, azi le apreciem sau nu, dar totuși le folosim.
Un astfel de exemplu este ansamblul arhitectural compus din Piața Unirii din Focșani, numită în trecut Piața Libertății sau Munteni, Casa Albă și B- dul Unirii din imediata apropiere a celor doua obiective. Forma urbanistică semnificativă pe care o vedem azi este realizată între anii 1968-1976 și împreună cu Biserica „Sfântul Ioan", Ateneul Popular „Maior Gh Pastia", Hotelul Central, Monumentul Unirii și Grădina Publică alcătuiesc cel mai larg si aerisit peisaj urban din Municipiul nostru reședință a județului Vrancea. Desenul acestui tablou citadin a început cu mult timp în urmă, o dată cu înfiintarea Mănăstirii „Sfântul Ioan", a continuat cu ridicarea vechiului sediu al Primariei Comunale în 1886, apoi cu Ateneul Popular în 1927, Borna de Hotar la 1931 și după 1968 cu celelalte obiective, de așa zisă inspirație comunistă. Regim care a dat centrului Municipiului Focșani înfațișarea cunoscută nouă, celor de azi.
Astfel, cu proiectul nr 107/1968, un colectiv de arhitecți alcătuit din Cezar Lăzărescu, Mircea Ochinciuc și Radu Tiganco au supravegheat construirea clădirii Comitetului județean P.C.R Vrancea, în prezent sediul Consiliul Județean Vrancea și al Instituției Prefectului Vrancea. Autor - Departamentul de Proiectări Bacău -
Prezentarea investiției: „Sediul Politico-Administrativ al județului Vrancea va fi amplasat în Piata Unirii unde va fi ridicată o construcție alcătuită din două corpuri, unul în formă de bară cu subsol, parter și două nivele, iar celălalt cu subsol, parter și șase etaje. Amplasamentul viitoarei construcții va fi situat pe fosta albie a râului Milcov, terenul de fundare fiind alcătuit din alternanțe de straturi aluvionare, nisip fin, pietriș, prafuri ... La începerea lucrărilor de săpătură s-au găsit, pe amplasament, două hrube adânci de aproximativ 5 și 7 metri care nu se vor conserva, trebuind a fi demolate". Documentele de Proiectare continuă cu noi detalii tehnice: „Amplasamentul propus va ține seama de următoarele considerente: -Terenul nu necesită demolări din fondul locativ, ci numai o brutărie și două magazii, iar construcția noului sediu va fi direct legată de clădirea Consiliului Municipal. Vor rezulta două teme construibile- Corpul A: subsol, parter + 6 nivele, al doilea, corpul B: subsol, parter + două nivele care constituie totodată și elementul de legătura între sediul actual și Corpul A. Accesul se va face printr-o curte de onoare creată în fața sediului, pentru oficiali o intrare separată în corpul B, iar pentru funcționari și public o a doua intrare pe fațada laterală a Corpului A. În afară de aceste intrări se va mai da un acces de serviciu la bufetul cantină aflat la subsolul construcției prin strada Eroilor. La parter vor fi amplasate, în afara spațiilor necesare acceselor, sălile de seminar și conducerea Cabinetului de Partid, birourile de audiență pentru public și sala de ședinte pentru 200 de locuri. La etajul 1 se vor amplasa toate birourile conducerii Comitetului judetean P.C.R și ale Consiliului Popular Județean. Totodată din biroul Primului Secretar și al Primului Vicepresedinte se va putea accede pe o logie cu caracter oficial, această logie urmând să se folosească în cadrul unor întruniri și mitinguri organizate în Piață".
După toate aceste detalii tehnice construcția a fost realizată repede, în mai puțin de doi ani, dar vechii lideri ai Vrancei nu erau încă mulțumiți. Vechea înfățisare a centrului orașului nu corespundea ambițiilor acestora. Și drept urmare cu proiectul nr 399/1971 al Institutului de Proiectare Bacău se trece la modernizarea străzii Mare a Unirii. Adică construirea unei străzi noi în lungime de 350 de metri, cu o lățime a părții carosabile de 14 metri, cu 4 benzi de circulație. Aflăm din Memoriul General următoarele: „Datorită faptului că în Piața Unirii din Focșani s-a construit sediul administrativ al Consiliului Popular Județean Vrancea, localul nou al Miliției Focșani (clădirea Federalcoop de azi) și este în curs de execuție noul hotel cu opt nivele, iar în cursul anului 1972 urmează a se construi pe stânga Piața Unirii, iar pe dreapta blocuri cu magazine la parter, este necesar a se construi si moderniza arterele de circulație ce vor deservi aceste construcții. Astfel, vechiul traseu al strazii Mari se va abandona, pentru că s-a prevăzut ca blocurile cu magazine sa fie construite pe acest traseu" Iar documentația de proiectare continuă cu alte date, dar parcurgerea lor ar deveni plictisitoare. Poate mai trebuie amintit faptul că în cuprinsul Pieței Unirii, la acel moment din trecut, puternicii Epocii de Aur au simțit că ceva lipsește, un adevărat Monument al Unirii, nu ceva minuscul cum se prezenta Borna de Hotar.
Astfel s-a hotărât ca aceasta să fie îndepărtată, iar in mijlocul Pieței Unirii s-a ridicat, în anul 1975, Obeliscul Unirii, (inaugurat la 24 ianuarie 1976) opera a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Baza octogonală a acestuia este înalta de 1,4m, în trei trepte placate cu granit rosu, peste care se ridică un tor de bronz înalt de 2,24m. Pe tor se desfășoară un basorelief înfățișând în prim plan, spre sud pe Al.I.Cuza înconjurat de M.Kogalniceanu, C.Negri, V.Boerescu, V.Alecsandri și alți fruntași unioniști de la 1859, iar spre nord un muntean și un moldovean strângându-și mâinile în fața bornei de hotar.
Prim planul se desfășoară pe toată suprafața torului, înfățișând diferite categorii de susținători ai Unirii, dintre care se remarcă deputatul răzeș Moș Ion Roata. Planul al doilea reprezintă Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice. Pe tor se ridică un obelisc sub forma unui trunchi de piramidă în secțiune pătrată, înalt de 16 m, placat cu același granit roșu. Pe fața nordică este prins între frunze de stejar, un scut de bronz cu inscriptia: „Unirea Principatelor Române 1859”.
Aceasta a fost, pe scurt, povestea unor semnificative modernizări din trecut, în orașul nostru. Cu bune, cu rele, cu intervenții ulterioare, precum ampla și controversata recalificare urbană din perioada recentă, toate reprezintă un tablou important al istoriei noastre locale. Care va continua în curând cu consolidarea și reabilitarea conform Certificatul de urbanism anunțat pe site-ul primariafocsani.info Și dacă tot s-a ajuns aici ar fi bine de înlocuit integral și tot pavajul din Piața Unirii, de preferat cu unul de calitate și mai ales montat corespunzător.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
