FOTO | Familia actorului, poetului și prozatorului vrâncean Emil Botta în documente de arhivă
În filmele „Columna”, „Dacii”, „Bijuterii de familie”, „Reconstituirea”, „Răscoala”, „Pădurea spânzuraților” și multe altele, o ființă născută în trecut pe teritoriul ce azi corespunde județului Vrancea ne-a încântat simțurile cu o voce supranaturală și o figură stranie. Fie că a interpretat pe marele preot dac, sau un profesor, pe un nebun ori un jucător de cărți, comportarea sa actoricească a atras imediat atenția. Palid și absent, chiar și în mijlocul oamenilor, cu un glas venit parcă dintr-un mormânt, Emil Botta va rămâne în istoria teatrului și a filmului românesc pentru eternitate. Dar să aflăm cum a apărut și a evoluat un astfel de spirit.
S-a născut, după cum s-a amintit prin toate sursele documentare, în localitatea Adjud, cea care a aparținut până în anul 1950 de fostul județ Putna, apoi de raionul cu același nume, parte fie a regiunii Bârlad, fie a regiunii Bacău, după cum a fost organizarea administrativ-teritorială a țării, între anii 1950-1968. Din anul 1968, Adjud face parte din actualul județ Vrancea și a devenit municipiu prin Legea nr 223 din 28 noiembrie 2000 privind declararea orașului Adjud municipiu.
Cu actul nr 78 din 17 septembrie 1911, orele opt antemeridiane, s-a înregistrat la Primăria Adjud și s-a botezat la Biserică (foto alăturate) copilul Emil, de sex masculin, născut alaltăieri (15 septembrie), la orele nouă antemeridiane, în locuința părinților săi din această comună (și Adjud, ca și Focșani, se numeau la acea epocă ”comune urbane”), fiu legitim al d-lui Theodor Botha în vârstă de 49 ani, de profesiune medic al spitalului și a d-nei Aglaia Botha în vârstă de 23 de ani, fără profesie.
Așadar, aceștia erau părinții micuțului, iar despre tată mai putem afla că s-a născut în jurul anului 1862, în Ardeal (Maramureș) și pentru atitudinea lui ofensatoare față de comportamentul conducătorilor Imperiului Austro-Ungar în ceea ce-i privește pe românii majoritari din Transilvania, s-a văzut nevoit să se refugieze în Vechiul Regat. Aici nu a stat degeaba.
S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași, după care a redactat teza sa: ”Psoriasa vulgara.Considerațiuni speciale asupra tratamentului”.- Teza pentru Doctorat în Medicină și chirurgie de Th. Botta, Intern al Spitalelor Sf. Spiridon. Iași (Tipo-Litografia H. Goldner), 1895. (23x 15). 1 f. ++ II + 65[-71]p. (Facultatea de Medicină din Iași nr. 47). (II 412788) . Ulterior își depune documentația pentru obținerea cetățeniei române, iar conducerea României de la acea vreme emite următorul act normativ:
”CAROL I, Prin gratia lui Dumnezeu si voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sanătate : Corpurile legiuitóre au adoptat și noi sancționam ce urmează : LEGE Articol unic. În virtutea art. 9 din Constituțiune, se recunósce calitatea de cetățean român d-lui Dr. Th. Botta, român din Transilvania, domiciliat in comuna Măicănesci, judetul Râmnicu-Sărat. Această lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședinta de la 26 Noembre anul 1898 când s-a adoptat cu unanimitate de 62 voturi. Vice-presedinte, B. Iepurescu. (L. S.. A. D.) Secretar, I. Procopiu. Aceastá lege s-a votat de Senat în ședința de la 1 Decembrie anul 1899 și s-a adoptat cu unanimitate de 33 voturi. Președinte, C. Boerescu. (L. S. S.) Secretar, I. P. Sinescu. Promulgăm acéasta lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul Oficial. Dată în Bucuresci, la 22 Decembre 1899.(L. S. St.) CAROL Ministru de justitie, C. G. Dissescu. No. 4.711.”
Astfel, în jurul anului 1900, Theodor Botta se afla încadrat la spitalul din localitatea Măicănești ce aparține azi de județul nostru, în trecut de fostul județ Râmnicu-Sărat, dar 7 ani mai târziu este numit medic la Spitalul Aurora din Adjud pe care l-a și condus în cumpliții ani din timpul Primului Război Mondial, 1917-1918.
În 1907 a venit pe lume primul său vlăstar, Dan Botta, și la 15 septembrie 1911 cel de-al doilea, viitorul mare actor și poet de o valoare ceva mai mică, Emil Botta. Însă cei doi copii nu au adus doar fericire familiei Botta, ci au anunțat și timpuri mult mai grele.Căsnicia soților Botta se clătina de ceva mai multă vreme, iar în vara lui 1912, tânăra Aglaia (avea doar 24 de ani), care era, se zice, de origine corsicană, din pământurile care l-au zămislit și pe Napoleon, a făcut următoarele demersuri în instanță după cum urmează:
”Grefa Tribunalului Putna, secția I Extract D-na Aglaia Theodor Botta, din comuna Adjudu Nou, judetul Putna, cu petiția înregistrată la No. 17.219 din 6 Iulie 1912, a intentat acțiune de divorț, contra soțului său Dr. Theodor Botta, medic din aceeași comunä pentru motive: rele tratamente, amenințări și izgonirea din domiciliu conjugal, arătând că din căsătoria lor au rezultat 2 copii și anume: Dan în etate de 5 ani și Emil de 9 luni, iar avere soțul pârât nu posedă. No. 13.970. 1912, Iulie18.”
Chiar dacă s-a pronunțat sau nu divorțul, viața familiei Botta nu a mai fost aceeași. Și poate că din această dramă s-a eliberat o nouă energie în viața lui Emil Botta.Poate acest necaz a fost sursa talentului său de mai târziu și a contribuit la construirea atitudinii contemplative și tulburătoare a viitorului actor. Dar aceste lucruri le pot explica mai bine biografii și criticii de artă. Ceea ce este sigur e că viața aceasta chinuitoare și apăsătoare l-au determinat pe Emil Botta să se gândească că trebuie să plece unde o vedea cu ochii, pentru a uita totul și poate pentru a se realiza așa cum dorea.
Astfel, chiar în perioada în care frecventa cursurile Gimnaziului din Adjud, a fugit de acasă pe la 15 ani, după ce mai trecuse printr-o traumă majoră, moartea tatălui său în anul anul 1921. Și alta ceva mai măruntă, dar decisivă: mama sa Aglaia a obținut la 20 martie 1921 drepturile de pensie cuvenite după soțul ei pentru 32 de ani de muncă în contul celor cei doi minori, în valoare de 356 lei pe lună. Și neputînd trăi cu această sumă infimă (după Primul Război leul se devalorizase puternic), ea a părăsit orașul Adjud, spre disperarea fiilor care lăsau în urmă toate legăturile lor, fiind numită, conform Monitorului Oficial nr. 155 din 14 iulie 1926, directoare împreună cu Preot Gh. Strejan, secretar la Orfelinatul ”Dragoslavele" din Muscel.
Dar micul ei Emil o părăsise, alegând calea cea mai grea a vieții, dar și cea care i-a adus consacrarea și notorietatea.
Tot din actul de naștere al actorului mai putem afla că în anul 1938 a fost inregistrată o căsnicie a sa (poate singura oficială) cu fiica unui mare arhitect Hârjeu, aceasta având un nume cel puțin fistichiu: Finlanda Ulpia Hârjeu -Botta.
Dar nu reușește să îmbătrânească alături de ea, iar diversele surse online mai amintesc și de alte iubiri ca Mimi Botta, Doina Tuțescu sau Clody Bertola, pe care, însă, nu a reușit să o cucerească. Dar ceea ce a cucerit cu adevărat a fost publicul românesc.Și aceasta s-a întâmplat în numeroasele piese de teatru jucate.
Emil Botta a cucerit cu adevărat și publicul larg din țară și pe cel de peste hotare, în celebrele filme de care amintește și site-ul următor. Iar ca recunoștință pentru acest lucru, câteva străzi din țară și un Colegiu din Adjud îi poartă numele. Cam puțin, dar tot e ceva!
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
https://www.cinemagia.ro › filme-cu-emil-botta-2404
Faust XX · Regia: Ion Popescu-Gopo · Cu: Stela Popescu, Emil Botta · Gen film: Comedie, SF · Distribuitor: Independența Film.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
