Foto | Cât de greu și cum s-a introdus în Vrancea (județul Putna) și la Focșani, în urmă cu 160 de ani, sistemului metric internațional
Metrul si alte măsuri la ceas aniversar! S-a celebrat anul acesta un moment important în ceea ce privește introducerea sistemului metric internațional și pe teritoriul țării noastre. Adică 160 de ani de când autoritățile au decretat și au stabilit, în mod obligatoriu, ca pe întreg teritoriul României (Principatele Unite, ulterior Vechiul Regat și apoi România Mare) trebuie să se folosească în scop comercial și administrativ un singur set de unități de măsură. Aflați în continuare cât de greu și cum s-a introdus în România, în Vrancea și la Focșani, în urmă cu 160 de ani, sistemului metric internațional.
Astfel, pe baza decretului Lege nr 1181 pentru adoptarea sistemului metric de măsuri și greutăți în România din data de 21 septembrie 1864 cu aplicare din 1866, sistemul metric vechi al Principatelor Unite a fost desființat, fiind înlocuit cu unitatea fundamentală a sistemului metric internațional care este, după cum s-a stabilit în urmă cu 160 de ani, METRUL, etalonul prototip al Franței ce reprezintă a 40-a milioana parte din meridianul terestru.
Sistemul metric adoptat cuprindea cinci feluri de măsuri principale: a) metrul cu bine știutele valori compuse - kilometru, hectometru, decametru, decimetru, centimetru, milimetru, dar și o măsură mai puțin cunoscută MIRIAMETRU semnificând zece mii de metri. b) Arie cu derivatele (H)erctarie si Centiarie, c) litrul cu chilolitrul și hectolitrul, d) steru cu decasteru (10 metri cubi ) și decisteru (a zecea parte dintr- un ster) și pe ultimul loc gramul cu știutele sale valori: - tona, kilogramul, hectogramul, decagramul, decigramul, centigramul, miligramul și o măsură denumită chiar așa: cântarul (de la care s a inspirat și instrumentul de măsurare a greutăților) care ar fi de fapt mai recenta valoare numită chintal (o sută de kilograme ).
Dar nu enumerarea acestora este scopul de față, ci cum s-au introdus toate acestea în sistemul metric național. Populația s-a dovedit foarte reticentă la adoptarea imediată a acestor măsuri. Așa că introducerea definitivă s-a desfășurat foarte greu existând și 20 de ani mai târziu mari dificultăți în folosirea la scară națională a acestor noi măsuri. Astfel, în anul 1884, autoritățile naționale și locale s-au hotărât că nu mai trebuie acceptate sub nicio formă alte măsuri decât cele decretate oficial. Și au întocmit următoarele documente cu caracter imperativ:
Prefectura județului a emis pe 1 ianuarie 1884 (120 de ani de atunci) publicațiunea prin care sistemul metric de măsuri și greutăți cu noile sale măsuri va fi explicat detaliat în sala Consiliului județean, pe înțelesul tuturor, de către inginerul județului. Este reluat și Ordinul ministrului agriculturii, comerțului și lucrărilor publice din martie 1880 care consemna următoarele: Legea din 1875 (o a doua lege care a dorit impulsionarea folosirii sistemului metric) nu a putut fi pusă în aplicare, nici aceasta, la termenele prevăzute. Din cauza nesosirii în țară, la timp, a cantităților de măsuri și greutăți necesare aplicării noului sistem. Așadar Corpurile legiuitoare au votat și Alteța sa regală a decretat în Monitorul Oficial, că termenele de aplicare prevăzute prin legea din 1875 vor începe să curgă de la 1 ianuarie 1880. Astfel s-a preconizat ca de la 1 ianuarie 1880 sistema metrică de măsuri și greutăți se va introduce de rigoare în ministere, vămi, saline, poștă, armată, spitale, închisori, municipalităti urbane din țară. Și de la acea dată cursurile asupra sistemei metrice vor deveni obligatorii în școli. De la 1 ianuarie 1882 sistema metrică de măsuri și greutăți a devenit obligatorie în tranzacțiunile municipalităților rurale, iar de la 1 ianuarie 1884 a devenit obligatorie pe toata întinderea României. Guvernul și Municipalitățile au comunicat că nu vor mai tolera decât noile măsuri. De la 1 ianuarie 1880, până la 1 ianurie 1884, Guvernul și Municipalitățile trebuiau să se exprime în lucrările lor doar cu noile măsuri și greutăți metrice, însemnându-se însă valoarea lor și în măsuri și greutăti vechi. Urmau a fi înființate birouri de măsurare și cântăritori publici. S-au distribuit tuturor autorităților tabele cu transformarea măsurilor vechi în cele noi și vice versa. Iar toate contractările și percepțiunile acestora nu se vor mai face pe stânjeni cubici sau stânjeni de lungime ori oca lichid sau oca de greutate. Toate vor trebui înlocuite pe viitor cu măsurile metrice.
Prefectul este rugat să pună toată stăruința sa pentru ca localitățile din județul nostru să se servească în tranzacții sau în perceperea de accize doar de măsurile și greutățile metrice. (la noi era Prefect pe atunci colonel P Mavrodin ) "Ministerul este încredințat că domnul prefect va aprecia îndeajuns importanța introducerii în România a sistemei metrice de măsuri și greutăți care tinde a deveni sistema universală și că va da tot concursul d-sale pentru a face ca țara noastră să intre și în această privință pe calea de progres a națiunilor civilizate, înlăturând astfel anomalia care există astazi în general în sistema noastră actulală de măsuri și greutăți și în particular între cele două părți ale vechii Românii. Totodată se pune în vedere d-lui prefect că potrivit dispozițiunilor legii sistemei metrice de măsuri și greutăti, aceasta nu va deveni obligatorie pentru comercianți și tranzacțiunile publice, în general, decât de la 1 ianuarie 1884 și nu veți tolera, după cum s-a procedat de unele comune urbane, ca noua sistemă metrică să se impună comerțului. Acesta va rămâne până la 1 ianuarie 1884 liber să se facă cu vechile sau noile măsuri după dorința comerciantului sau a clientului. Dar ceea ce nu se va tolera sub nicio formă este ca niciun comerciant să nu servească deodată de ambele sisteme adică în aceeași prăvălie să nu se vândă cu măsurile din ambele sisteme și nici să nu se transforme cântarele vechi în diviziuni noi, căci prin aceasta s-ar da loc la abuzuri în dauna publicului." Așadar, din anul 1884 sistemul metric nou de măsuri și greutăți trebuia aplicat OBLIGATORIU.
Chiar și Primăria Urbei Focsani dispunea șefului Poliției locale "să privegheze ca de la 1 ianuarie 1884 să nu se mai servească nimeni de alte măsuri decât de sistemul metric nou de măsuri și greutăti și dacă va constata pe cineva că se folosește de măsuri și greutăti vechi să dispună de îndată confiscarea acelor măsuri și greutăți." Toate aceste dispoziții locale au provocat o seamă de plângeri și reclamații ale comercianților și clienților care preferau să-și procure cele necesare tot cu vechile sisteme de măsurare și cântărire. Dar Primăria Focșani comunica faptul că nu poate schimba sub nicio formă termenul de aplicare de la 1 ianuarie 1884. Însă, lucru specific nouă, românilor, considerând că tot comerțul ar fi expus la mari dificultăți și chiar la pierderi serioase din cauza imposibilității de a se procura imediat măsurile și greutățile noi, Ministerul va mai autoriza a tolera, pâna la 1 aprilie 1884 întrebuințarea vechiului sistem acolo unde ar fi absolut imposibil de a se procura măsurile noi. Aceasta a fost stradania Statului Român pentru ca strămoșii noștri și in prezent noi să beneficem de un sistem metric simplu și valabil în mare parte a globului pământesc
Iar pentru exemplificare merită reamintită povestea:
Ocaua lui Cuza, povestire populară. Cum îi pedepsea Cuza pe negustorii care-i înşelau pe ţărani;
Citiți și:Ocaua lui Cuza și sistemul metric care au aliniat Principatele Unite la sistemul european
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
