Foto | Camil Baltazar, cel mai mare poet născut la Focșani
În anul 1902, august 25 (stil vechi ) s-a înregistrat la Oficiul de stare civilă al orașului Focșani nașterea lui Leibu, de religie mozaică, de sex bărbătesc „născut ieri, 24 august, în casa mamei sale din acest oraș, strada Obor, culoarea galbenă, nr 3, fiu natural al femeii Golda I. Goldștain, etatea treizeci de ani, profesia croitoreasă”.
Această naștere a fost declarată de Ițic Goldștain, cu siguranță tatăl celei numite mai sus Golda I. Goldștain. Iată prima mențiune a viitorului poet, venit pe lume ca fiul unei mame singure și declarat de bunicul său la Primăria Focșani.
Cel puțin așa rezultă din documentul de stare civilă. Însă acum trebuie să aflăm ceva nu atât de cunoscut. La etnia aceasta evreiască există o curiozitate pe care o poate descrie cel mai bine un membru al acestei comunități. Pe scurt, dacă am înțeles bine, iată explicația. Nu contează cine era sau este tatăl unui nou născut, poate să fie evreu, român, american, sud-american sau asiatic. Dacă mama nu era evreică, copilul nu-și primea locul în acestă comunitate și confesiune. Din acest motiv părintele de sex masculin nici nu se mai consemna uneori în evidențe. Bineînteles mai existași situația în care mama copilului era singură când aducea pe lume un prunc, dar in cazul lui Leibu Goldștain (Camil Baltazar) următoarea sursă Biografia zilei: Camil Baltazar amintește că avea un tată. Pe un anume chiristigiu din Mera (în altă parte apare din Piatra Neamț) care probabil nici nu se chema Goldștain. Așa se numeau, după cum am aflat din actul de stare civilă, croitoreasa de 30 de ani ce a adus pe lume pe poetul de mai târziu, Camil Baltazar și bunicul acestuia, Ițic Goldștain. Ce coincidență să fi fost ca și tatăl lui Camil să se fi chemat tot așa! Însă un lucru poate rezulta de aici. Chiristigiul (negustorul de cherestea), tatăl lui Leibu (Camil) avea cu siguranță legături comerciale în portul Brăila unde își transporta marfa lui destul de prețioasă: scânduri, grinzi, căpriori, lemne de foc etc.
Mera, acolo de unde procura aceste bunuri era și este, după cum se știe, un loc îmbelșugat în păduri, dovadă și patimile care au învăluit aceste afaceri, atât în trecut cât și în prezent. Pe raza comunei Mera, o veche bancă italiană ce a funcționat în România (Banca Chrissoveloni) a deținut până în anul 1938 peste 4000 de ha de vegetație forestieră pe care le-a vândut apoi unei societăți de exploatare forestieră, Lomaș Moroieni. Aceasta derula afaceri cu lemn și în zona Gugești-Dealu Lung, dar și în alte părți din țară.
După nașterea petrecută în casa din strada Oborului nr 3 datele din arhivele locale, în ceea ce reprezintă copilăria micului Leibu (Camil), dispar. Așa că este posibil să se fi petrecut următorul fapt. Având bani și învârtindu-se în lumea negustorilor, tatăl l-a luat pe micul Leibu (Camil) alături și l-a instalat, cel mai sigur, la Brăila, oraș mai bogat și mai populat decât Focșaniul, fie cu clienți de lemne (pentru bunăstarea familiei), fie cu evrei (pentru confortul celor doi de etnie israelită, fiul și mama Goldștain). Așa că învățătura micului Leibu-Camil nu s-a mai desfășurat la Focșani ca să putem vedea și niște documente școlare, ci, cel mai sigur, la Brăila unde, după cursurile primare, a urmat, după cum se amintește în diverse informări și câteva clase de liceu în particular. Încă o dovadă că familia îsi permitea să plătească. Ca mulți adolescenti, junele Leibu-Camil a început să scrie poezii pe care le-a trimis la un cenaclu vestit al vremii (Sburătorul) condus de Eugen Lovinescu. Acesta nu a fost foarte încântat de încercările poetice ale tânărului și i-a returnat versurile cu observația că ”va mai curge multă apă pe Milcov” până când va ajunge el să scrie poezii așa cum trebuie. De ce a pomenit marele critic râul Milcov și nu maiestuosul fluviu Dunărea, dacă adolescentul locuia la Brăila? Poate pentru că Leibu-Camil nu rupsese legăturile cu ținuturile noastre și îi scrisese de la Focșani severului conducător de cenaclu. În fine, după alte încercări a fost primit în rândurile membrilor Cenaclului și a publicat în mod periodic în paginile revistei acestuia, ”Sburătorul”. În paralel a înființat unele periodice și a colaborat cu alte reviste, etalându-și talentele sale de poet și de traducător. În ceea ce privește iscusința sa în versificație, aceasta rămâne la aprecierea fiecăruia dintre noi, dar cel mai bine se pot pronunța în acest sens, fie distinsele doamne de la Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu”, fie iluștrii noștri scriitori vrânceni.
Câteva poezii mai interesante sunt evidențiate pe site -ul:Camil Baltazar (Camil_Baltazar) Poezie.ro https://www.poezie.ro › author › type › all › Toate
În viața poetului se mai petrece, în anul 1948, o modificare deosebită. Acesta își schimbă numele de Goldștain înlocuindu-l cu un pseudonim cu care își semnase de multe ori operele, Camil Baltazar. Și se numește, din acel moment, Leibu Camil Baltazar. Iată anunțul oficial.” MINISTERUL JUSTITIEI- Direcțiunea judiciară. Prin decizia nr.14.016 din 21 Februarie 1948, s-a schimbat d-lui Leibu Goldstein, născut la 24 August 1902, în Focșani, jud. Putna, domiciliat în București, str. Arhitect Mandrea nr. 14, numele säu patronimic de Goldstein, în acela de Camil-Baltazar, spre a se numi Leibu Camil-Baltazar. Prezenta se publică în extras, conform art. 12 din legea Nr. 646 din 14 August 1945.”
Abia în anul 1966 renunță cu totul la prenumele Leibu și acesta este înlocuit defintiv cu acela de Camil, scriitorul recomandându-se timp de peste un deceniu, până la moarte, așa cum îl știm și noi din manualele de limbă și literatura română, cel puțin acelea mai vechi - CAMIL BALTAZAR. A decedat în anul 1977, cu siguranță la București, fie în casa sa din strada Arhitect Gheorghe Mandrea nr 14 , fie la vreun spital din zona Capitalei. Ne-a lăsat o zestre literară care unora le este pe plac. Și mai ales ne-a lăsat nouă focșănenilor onoarea că un mare poet român a văzut lumina zilei în micul nostru târg de altădată.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
