Ultimul scrinciob cu cal, amenintat de integrare
Caruselul are o vechime de jumatate de secol si ii mai invirte si astazi, pe la bilciuri si sarbatori populare, pe mocanii amatori de senzatii tari u proprietarul, Ion Tafta din Vrincioaia, se gindeste sa-l motorizeze, intrucit integrarea ii va scoate calul la pensie
Vrincenii atrasi de atmosfera galagioasa si pestrita a bilciurilor din satele de munte ale Tarii Vrancei, cu vata pe bat, placinte de dovleac si lautari, pot avea norocul sa se legene in ultimul scrinciob cu cal din aceasta zona a tarii si, poate, ultimul din toata Moldova. La bilciul de toamna de la Tichiris a fost scos de la naftalina si ultimul "virtiloi", cum mai este numit unul dintre cele mai vechi dispozitive de distractie din lumea rurala. De forma unei roti mari, scrinciobul are in dotare 18 scaunele legate cu lanturi care se invirt in cerc atunci cind stapinul da bice calului. Pentru 1 RON, proprietarul, Ionel Tafta, 40 de ani, din satul Poiana, comuna Vrincioaia, porneste invirtitoarea si ii ameteste ca intr-un ritual magic, pret de 5 minute, pe amatorii de senzatii tari.
Placerea leganatului vine din burta mamei
La origine, scrinciobiul era scos in lume la horele organizate primavara, de Paste sau de Dragobete, si se afla cel mai adesea in proprietatea circiumarilor din satele de munte. Etnologii spun ca datul in scrinciob avea o conotatie rituala si se platea cu pasca si oua rosii. Dupa cum ne-a declarat profesorul Georgeta Vioreanu, secretar literar al Teatrului "Mr. Ghe. Pastia" Focsani si fin cunoscator al traditiilor populare vrincene, scrinciobul sau dulapul este intilnit si ca model pe ouale incondeiate. "Baietii plateau si isi dadeau dragutele pina ameteau, dar si ele dadeau pasca si oua rosii pentru leganat. Era si acel dulap cu sase sau opt polite care te dadea peste cap, cum este roata fintinii, pe care eu nu l-am mai
vazut in Vrancea de peste 20 de ani", ne-a spus Georgeta Vioreanu. Prof. dr. Ioan Ghinoiu, secretar stiintific al Institutului National de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" Bucuresti, are si o explicatie pentru placerea nedisimulata a oamenilor de a se legana, iar scrinciobul speculeaza tocmai aceasta slabiciune, in opinia sa. "Copilul dupa nastere doua lucruri iubeste: sa se scalde si sa se legene. Mai mult, leganatul este singurul care opreste din plins. Legatatul este singura amintire preexistenta din viata intrauterina. E o placere careia nimeni nu-i poate rezista", ne-a spus prof. dr. Ion Ghinoiu. Traditia spune ca in scrinciob nu au voie decit copiii si tinerii pina la insuratoare, insa in ziua de azi toata lumea este amatoare de leganat, dupa cum ne spune stapinul scrinciobului din Poiana. Potrivit credintelor populare, daca se urca un batrin in scrinciob si cadea trebuia sa fie inmormintat imediat, acolo, si nu in loc sfintit, intrucit se considera ca diavolul l-a trimis in dulap. De aceea, batrinii se tineau departe de invirtitorile cu lanturi, acestea fiind rezervate mai mult tineretului.
"Nu ma las eu de scrinciob"
Chiar daca distanta dintre arhaicul scrinciob taranesc si ceea ce poate fi intilnit in marile parcuri de distractii ale lumii este ca de la cer la pamint, rareori scrinciobul din muntii Vrancei porneste cu
locurile neocupate. Pentru a atrage musterii, proprietarul beneficiaza adesea si de serviciile unui muzicant care acopera scirtiiturile incheieturilor din lemn, dar inlocuieste si fanfara de odinioara. "Asa se facea cind eram eu copil, mincam ciubuc si faceam turul cu lanturi pina ameteam si eu si calul. Trebuia sa
platesti cu oua rosii leganatul. Era frumos tare! Mie mi-a placut atit de mult sa ma dau in scrinciob, incit, cind am auzit ca a murit proprietarul, m-am dus imediat sa-l cumpar de la vaduva lui din satul Topesti. Il aveau si ei de zeci de ani, dar l-am reconditionat, pentru ca ma pricep si la lemnarie si la confectii metalice. A fost destul de scump. Am dat 2.000 de lei pe el", ne-a spus Ion Tafta, proprietarul scrinciobului. Omul este ingrijorat deoarece odata cu integrarea in Uniunea Europeana, instalatiile distractive pe baza de tractiune animala vor trebui sa dispara din bilciuri. "Mi-au spus cei de la ISCIR, care se ocupa cu autorizarea parcurilor de distractii, ca nu mai am voie sa rotesc lumea cu calul. Dar eu de scrinciob nu ma las! O sa-mi fac unul cu motor, dar nici pe asta n-o sa-l darim. O sa-l pastrez ca amintire", ne-a mai spus Ion Tafta. Pentru amatorii de dat in hatanale, Ion Tafta va scoate arhaicul sau dulap la tirgul de la Birsesti, organizat pe 14 noiembrie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
