Radiografia jafului la drumurile comunale
Cele doua milioane de dolari alocate in anul 2004 pentru pietruirea drumurilor comunale din Vrancea au mers la firme al caror unic criteriu de performanta a fost relatia cu Marian Oprisan. Aispa Stars \'95 i-a apartinut lui Corneliu Prunache, care i-a fost "partener" presedintelui CJ in multe afaceri necurate in ultimii ani, in timp ce Utilaj Construct Service este fosta Art Construct SA, firma la care a lucrat si a fost actionar in trecut chiar Marian Oprisan. Top Media SRL i-a apartinut lui Vasile Graur, fratele directorului economic al CJ, Valeria Teodorescu, care este la rindul sau angajat la firma de proiectari a CJ. Nici una dintre cele trei firme nu aveau angajati sau utilaje pentru a repara drumurile. Top Media nu avea nici macar sediu, ca sa nu mai vorbim de utilaje. Corneliu Prunache avea angajati la firma un inginer, o secretara si un tinichigiu, insa a obtinut lucrari de 30 de miliarde de lei. Potrivit specialistilor, pentru repararea tuturor drumurilor erau necesari minim doi ani. CJ a platit insa toti banii in numai citeva zile de la incheierea contractelor, iar patronii celor trei firme au ridicat din banci zeci de miliarde de lei, in nume propriu, care nu se stie unde s-au dus.
Trei firme si-au impartit majoritatea lucrarilor de pietruire si de reabilitare a celor 42 de drumuri comunale din Vrancea, toate avind legatura cu conducerea CJ. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a alocat pentre repararea drumurilor comunale suma de 1,9 milioane de dolari. Din acest motiv, Aispa Stars \'95, Utilaj Construct Service SC si SC Top Media SRL au cistigat licitatiile fara a avea nici utilajele, nici oamenii necesari pentru efectuarea lucrarilor. Lucrarile se faceau cu oameni angajati
la negru, pentru care firmele au fost amendate de Inspectoratul Teritorial de Munca. Aispa Stars \'95, firma afaceristului Corneliu Prunache, avea 11 autocamioane, insa nici un utilaj specific constructiei de drumuri, cum ar fi autogredere, cilindru compactor, buldozere etc. "Societatea administrata de Corneliu Prunache a avut in total 53 de angajati, dintre care insa la inceputul derularii contractelor de pietruire, dupa mai 2004, mai ramasesera un inginer, o secretara si un tinichigiu", se arata in rechizitoriul intocmit de catre DNA. Potrivit documentului, Aispa a incheiat 10 contracte pentru pietruiri de drumuri comunale, in conditiile in care s-a prezentat la licitatii cu oferte in care arata ca detine aparate de sudura, masini automate de taiat, o Dacia 1300 sau subler. Potrivit estimarilor facute pe baza ofertelor, firma ar fi avut nevoie de minim 24 de luni pentru a termina toate drumurile pe care se angajase sa le faca. Desi nu avea nici angajati, nici dotari, firma lui Corneliu Prunache a contractat inainte de 2004 executia a noua locuri ANL la Adjud, Panciu, Cotesti si Gugesti, sapte sali de sport, sapte lucrari de alimentare cu apa prin Sapard, reabilitari de scoli, precum si constructia sediului Case Judetene de Asigurari de
Sanatate. In urma anchetei efectuate, procurorii DNA au tras concluzia ca afacerile dintre CJ si Aispa Stars \'95 au avut la baza relatia dintre Oprisan si Prunache. Astfel, procurorii au dat ca exemplu afacerea Cramei Calciu, dezvaluita in exclusivitate de Ziarul de Vrancea, cumparata de Aispa Stars \'95 cu 950 de milioane de lei in 2001 si vinduta la un pret de trei ori mai mic lui Marian Oprisan, care a revindut-o apoi cu patru miliarde de lei. De asemenea, primarul din Timboiesti, Marcel Alexandrescu, a
declarat procurorilor ca a intrat in conflict din 1997 cu presedintele CJ, deoarece acesta ar fi incercat sa-l forteze sa incheie un contract cu firma lui Corneliu Prunache.
Au "facut" intr-o luna cit altii in 53
Firma Utilaj Construct Service SA si-a adjudecat repararea a 68,92 de kilometri de drumuri comunale din totalul de 106 kilometri, desi avea angajati doar patru muncitori necalificati, precum si patru autocamionae si doua autoturisme la capitolul dotari. Chiar daca ar fi lucrat la 13 drumuri simultan, firma tot avea nevoie de 53 de luni pentru a termina toate lucrarile. SC Utilaj Construct Service SA
este fosta Art Construct SA, firma la care a fost angajat o vreme si Marian Oprisan inainte de a intra in CJ si la care a avut actiuni. La conducerea firmei s-a aflat omul de afaceri Cornel Anghel, fost
consilier judetean PSD, care s-a retras insa si a trecut in planul doi. SC Top Media SRL a fost o firma care nu avea nimic: nici sediu, nici utilaje si doar un singur angajat. Firma avea insa marea calitate ca era condusa de Vasile Graur, fratele directorului economic al CJ, Valeria Teodorescu, trimisa la rindul sau in judecata de DNA. Mai mult, Vasile Graur este angajatul SC Dom Proiect SA, societatea de proiectari a CJ. Sora sa a facut parte din comisia de licitatie care i-a incredintat fratelui lucrari de pietruire in 2004. Top Media SRL a intrat in faliment anul trecut, iar in prezent este dizolvata de drept. Vasile Graur a fost trimis in judecata in acest an pentru evaziune fiscala, deoarece nu a achitat obligatii de 2,3 miliarde de lei la bugetul de stat. Valeria Teodorescu a fost cercetata in acelasi dosar pentru favorizarea infractorului, insa a scapat deoarece, potrivit Codului penal, favorizarea savirsita de
sot sau o ruda apropiata nu se pedepseste. Nici celelalte doua societati care au prins lucrari de pietruire in 2004, SC Podgoria SRL Cotesti si SC Univers Nord SRL nu indeplineau conditiile de eligibilitate necesare, potrivit procurorilor DNA. De altfel, la nici o licitatie pentru pietruirea celor 42 de drumuri comunale nu s-au respectat criteriile cerute de legislatie, iar in unele cazuri firmele incepusera lucrari inainte de a le cistiga, mai arata rechizitoriul.
Prunache a plecat acasa cu 27 de miliarde de lei
Zecile de miliarde de lei incasate de Aispa Stars \'95, Utilaj Construct Service SA si Top Media au disparut din conturile celor trei firme. CJ a achitat lucrarile in numai citeva zile de la incheierea contractelor, iar platile s-au facut prin Banc Post SA si nu prin Trezorerie, cum era normal. In perioada iulie - decembrie
2004, Aispa Stars \'95 a incasat nu mai putin de 30,2 miliarde de lei de la clienti, din care 29,3 miliarde de lei de la CJ, la care s-au adaugat 2,7 miliarde de lei, suma cu care Prunache a creditat firma. Afaceristul a luat apoi din casieria unitatii, in numerar, peste 17 de miliarde de lei, 2,4 miliarde de lei au fost depuse la diferite banci in numerar, din casierie, in timp ce alte 7,5 miliarde de lei au fost destinate platii furnizorilor firmei. Corneliu Prunache nu a putut prezenta insa nici un document care sa justifice destinatia banilor scosi din conturile firmei sale dupa platile efectuate cu darnicie de Consiliul Judetean. Si din contul Utilaj Construct Service SA s-au luat 13,9 miliarde de lei, din care 11,6 miliarde de lei au fost ridicate drept avans de diferite persoanei din cadrul firmei, fara nici un fel de documente justificative. Top Media SRL a incasat in anul 2004 suma de 7 miliarde de lei de la clienti, din care 3,7 miliarde de lei de la CJ. Potrivit procurorilor, la fel si Vasile Graur a ridicat in numerar de la Banc
Post suma de 4,6 miliarde de lei, pe care i-a introdus in casieria firmei. Fratele directorului economic al CJ a luat apoi din casierie peste cinci miliarde de lei, pentru care nu a prezentat procurorilor nici un document justificativ. Suma de 1,9 miliarde de lei ramasa in contul de la banca a fost folosita pentru plata ratelor la masini, a comisioanelor bancare si pentru plati catre diversi furnizori. In cazul administratorilor celor trei societati, Corneliu Prunache, Vasile Mihaiuc si Vasile Graur, DNA a dispus separarea cauzei de osarul in care a fost trimis in judecata Marian Oprisan si cercetarea acestora pentru delapidare.
Vrancea, taiata de la finantare
Procurorii DNA au stabilit, dupa cum se arata in rechizitoriu, ca in majoritatea cazurilor cele cinci firme care si-au impartit banii in 2004 ori nu au facut nimic la drumuri, ori au facut lucrari de mintuiala. Au fost si drumuri pe care se mai lucrase inainte si nu trebuiau reparate, iar altele erau asfaltate,si-n nici un caz nu trebuiau pietruite cum s-a intimplat la Homocea dar si-n numeroase alte situatii.Practic Rechizitoriul arata clar :nu s-a urmarit in nici un caz efectuarea lucrarilor ci plasarea banilor publici fara justificari in conturile unor forme agreate de catre cei ce-au dispus prin abuz de respectivele valori. Suma de 1,9 milioane de dolari a fost alocata de MTCT in baza HG nr. 577/1997, privind programul de pietruire a drumurilor comunale, alimentari cu apa si racordarea la retele de alimentare cu energie electrica si la cele telefonice. In 2004, in lista de lucrari nu era cuprinsa si reabilitarea drumurilor comunale, care a fost prevazuta abia anul trecut, insa in Vrancea s-au platit pe linga lege si astfel de lucrari.
Asa cum se arata in rechizitoriul DNA, au fost "reparate" drumuri care nici macar nu erau cuprinse in programul de pietruire. La aceasta situatie s-a ajuns din cauza faptul ca CJ a
incheiat contracte cu firmele implicate fara a mai consulta consiliile locale asupra oportunitatii lucrarilor si fara a exista documentatia necesara. Procurorii spun ca preturile lucrarilor au fost stabilite
dupa ureche. Contractele ar fi trebuit incheiate de consiliile locale si nu de CJ, care s-a substituit fara nici un drept autoritatilor locale. Cea mai grava consecinta a modului in care s-a lucrat la drumuri
este faptul ca judetul nostru ar putea fi exclus de la fonduri in urmatorii ani. In perioada 2000-2004, Vrancea a fost pe locul doi pe tara in privinta fondurilor primite pentru drumuri si, daca ar fi sa ne luam dupa acest lucru, ar trebui ca o mare partea din reteaua de drumuri sa se afle intr-o stare cel putin buna. Drumurile pentru care s-au dat miliarde de lei nu vor mai fi acceptate insa la finantare in urmatorii ani din acest motiv, potrivit procurorilor, chiar daca la ele s-a lucrat numai pe hirtie si se afla intr-o stare
dezastruoasa. Deputatul liberal Corneliu Momanu a declarat, la ultima conferinta de presa, ca Vrancea figureaza la Ministerul Transporturilor cu drumuri modernizate, dupa cum i-a spus anul trecut fostul ministru Gheorghe Dobre. "Domnul ministru mi-a spus: «In evidentele noastre figurati cu drumuri modernizate si in anul urmator nu veti mai beneficia de fonduri atit de multe, deoarece acesti bani vor merge la alte judete care nu avut norocul sa-l aiba pe Miron Mitrea ministru». Banii s-au dat, insa lucrarile nu s-au facut in totalitate", a declarat parlamentarul.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
