CNSAS a luat la puricat dosarele parlamentarilor vrinceni
12 demnitari vrinceni vor fi verificati de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii cu privire la calitatea de agent sau colaborator al Securitatii ca politie politica, in urma unei cereri facute anul trecut. Este vorba despre cei opt parlamentari care reprezinta Circumscriptia 41 Vrancea, prefectul Ion Oprea, Marian Oprisan, presedintele CJ, si vicepresedintii Horia Furtuna si Mircea Diaconu. Cei mai multi au recunoscut ca au primit adrese oficiale din partea Consiliului privind solicitarea de verificare a dosarelor. Intr-o situatie delicata sint fostii nomenclaturisti Horia Furtuna si Mircea Diaconu, pentru care, datorita pozitiilor pe care le ocupau in conducerea judetului, colaborarea cu Securitatea era ca o obligatie de serviciu. Marian Oprisan a fost acuzat chiar de un securist ca a fost turnator.
Pe masa Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) se afla nume grele care asteapta deconspirarea ca informatori sau ofiteri ai Securitatii. Potrivit unei noi ordonante de urgenta, in plasa verificarilor din oficiu au intrat si o serie de primari si sefi de consilii judetene. Votul asupra dosarelor parlamentarilor, magistratilor si bancherilor colaboratori ai Securitatii ar trebui, teoretic, dat in primele sedinte ale Colegiului CNSAS, pentru ca unele treneaza chiar si de doi-trei ani. Deputatul liberal Corneliu Momanu ne-a declarat ca nu stie cine a facut solicitarea pentru verificarea dosarului sau. "M-a sunat cineva de CNSAS la finele lunii martie si mi-a spus ca s-a primit o solicitare
de studiere a dosarului meu, de aceea mi-a cerut o copie dupa buletinul de identitate, pe care le-am si trimis-o prin fax. De asemenea, m-au sunat cei de la CNSAS si m-au anuntat ca numele meu nu figureaza in arhivele lor", ne-a declarat Corneliu Momanu. Deputatul PSD George Baesu spune ca nu poate fi pe listele Securitatii pentru ca e prea tinar. "Nu stiu cine a facut solicitarea, dar a fost neprofesionist, pentru ca eu in 1989 aveam 19 ani si eram in armata, nu aveam cum sa fiu informator al
Securitatii sau ofiter de securitate la virsta aia", a concluzionat Baesu. Fostul deputat peremist Daniel Ionescu, recent intrat in PSD, mai are de asteptat pina va primi un raspuns. "M-au intrebat cei de la CNSAS daca sint de acord sa mi se verifice dosarul. Nu stiu sa fie ceva la arhive, dar chiar as fi curios sa aflu daca m-a urmarit careva, cu toate ca nu am avut functii inainte de 1989. Eu mi-am dat acordul, dar ar trebui sa-i verifice si lui Basescu dosarul, nu numai ala cu flota, dar si pe celalalt", ne-a declarat deputatul Daniel Ionescu.
Cine se teme de CNSAS ?
Fostii colaboratori ai Securitatii au motive de teama deoarece SRI a predat CNSAS arhivele in care se afla numele acestora. Printr-o actiune pusa la punct inainte de Paste, Consiliul ii verifica din oficiu pe presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene. Doar citiva au raspuns personal la citatiile primite, majoritatea preferind sa trimita prin posta copii dupa buletin. Marian Oprisan, presedintele CJ, a refuzat sa faca vreo declaratie pe aceasta tema si, potrivit unui document aflat la redactia noastra, a refuzat inca din 2004 sa trimita o copie dupa actul sau de identitate. Se stie insa ca dupa alegerile locale din 2004 listele cu consilieri judeteni nu au fost trimise la CNSAS. Presedintele CJ a fost acuzat chiar
de fostul ofiter de Securitate Doru Lungu ca a fost colaborator, insa pina acum doar ofiterul de informatii a ramas deconspirat. Vicepresedintii CJ Horia Furtuna si Mircea Diaconu au primit si ei adrese din partea CNSAS, cunoscut fiind faptul ca membrii PCR cu functii erau obligati sa informeze despre tot ce se intimpla la locul de munca si printre prieteni sau colegi. Aceasta sarcina era pentru ei aproape o obligatie de serviciu. Secretarii de partid sau propagandistii tineau direct legatura cu un ofiter de informatii si nu exista un dosar special cu numele lor. Eventual, numele lor putea aparea doar pe agenda proprie a ofiterului de legatura. Vicepresedintele CJ Horia Furtuna si-a inceput carierea politica de jos, a ajuns deputat in Marea Adunare Nationala, iar dupa 1990, a trecut prin PDSR, PUR si Partidul Conservator. De profesie inginer horticol, Horia Furtuna a devenit sef la IAS Cotesti inainte de 1989,
dupa ce conducerea unitatii a fost desfiintata ca urmare a scandalului privind sustragerea de vinuri din unitate. Pesedistul Mircea Diaconu a fost membru in Comitetul Judetean al PCR si inspector sef al Inspectoratului Silvic Judetean, de unde a plecat doar dupa ce colegii i-au scos biroul in strada. Pe lista demnitarilor aflati in atentia CNSAS mai sint deputatii PSD Miron Tudor Mitrea si Cristian Dumitrescu, deputatul liberal Nini Sapunaru, senatorul PSD Angel Tilvar si senatorul PD Jan Vraciu. Deputatul liberal Nini Sapunaru ne-a confirmat faptul ca a primit o adresa din partea celor de la CNSAS, prin care i s-a adus la cunostinta faptul ca s-a facut o sesizare pe numele sau si i s-a cerut sa depuna o copie
dupa cartea de identitate.
Legea lustratiei, "o murdarie"
Fostii informatori si colaboratori ai Securitatii au ocupat in ultimii 15 ani locuri importante in politica, administratie si mass-media. Acestia s-au camuflat dupa 1989 in oameni de afaceri, politicieni,
diplomati sau agenti secreti reformati. Cu toate acestea, multi dintre parlamentarii vrinceni considera aparitia Legii lustratiei ca fiind inoportuna si tardiva. "Daca aceasta lege ar fi aparut in 1990 ar mai fi fost ceva de facut, dar acum, si la modul in care este formulata, mi se pare ca nu face decit sa scoata pe usa din dos a storiei oameni care, desi au avut functii politice inainte de 1989, au facut ceva bun pentru aceasta tara si au ajutat multi oameni. Desi e tardiva si tendentios formulata, daca acesta este pretul pe care trebui sa-l plateasca Romania pentru a inlatura banuielile privind delatiunile, se va plati. Privind la nivel macro, pentru stabilitate si democratie vor fi sacrificati citiva oameni in mod rusinos si nedrept. E vorba doar de unii, pentru ca nu toti au fost delatori si au profitat de functiile pe care le-au avut odata", ne-a declarat deputatul PSD George Baesu. Deputatul Daniel Ionescu, fost membru PCR din primul an de facultate, crede ca legea va scoate in afara ei patru milioane de cetateni. "Legea este o
murdarie ordinara. Daca se dadea in 1990-1992 era altceva, dar acum ea nu este universala si face discriminare. Daca era legea lustratiei acum 16 ani, nu mai erau toti astia care acum sint milionari in dolari. Demnitari de prim rang sint de fapt hotii, hotilor", conchide deputatul Daniel Ionescu.
Romania, codasa lustratiei
Un prim proiect al legii lustratiei a fost conceput la inceputul anilor "â"¢90 de taranistul George Serban, fostul presedinte al Societatii Timisoara. Acesta este reluat acum de senatorul liberal Adrian
Cioroianu in forma sa initiala. In tarile invecinate, legile lustratiei se aplica de multi ani. In 1991, in Cehia li s-a interzis pentru cinci ani membrilor politiei secrete, informatorilor si colaboratorilor ideologici, secretarilor de partid de la un anumit nivel administrativ, precum si membrilor Comitetului Central sa detina functii decizionale. Ulterior, efectele legii lustratiei au fost prelungite pina in 2001. In Ungaria, o astfel de lege a fost adoptata in 1994, cu efecte mult atenuate, in vreme ce in Polonia legea lustratiei a fost votata abia in 1997, impunind persoanelor publice sa declare oficial daca au colaborat sau nu cu politia politica a regimului comunist. Doar ascunderea acestei colaborari era sanctionata cu interdictia de a ocupa anumite functii publice timp de zece ani. In urma aplicarii legilor lustratiei, 80.000 de persoane si-au pierdut locurile de munca in Cehia, 50.000 in Bulgaria, iar in Lituania peste 30.000 de persoane.
