Podgoriile, in pericol
Frigul siberian care a afectat Vrancea in ultima saptamina ar putea aduce pierderi de ordinul miliardelor pentru culturile agricole, dar si pentru plantatiile de vie si de pomi fructiferi. Singura cultura de la care specialistii agricoli nu mai au nici o speranta pentru acest an este cea de rapita. "La aceasta data exista pericolul compromiterii in totalitate a culturii de rapita pe cele 1843 de hectare insamintate in toamna anului trecut, intrucit in zona de ses, unde predomina aceasta cultura, temperaturile au fost cuprinse intre -16 grade Celsius (Maicanesti) si -20,9 grade Celsius (Adjud) iar pragul minim de rezistenta al rapitei este de -15 grade", se arata intr-o informare catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale intocmita de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea. Cea mai mare suprafata cultivata cu rapita este la Ciorasti, pe 393 ha, Marasesti -189 ha, Slobozia Bradului - 175 ha, Sihlea - 160 ha si Focsani - 150 ha. Nici cultura de orz de toamna nu are prea mari sanse sa treaca peste aceasta iarna. Pentru ca limita de rezistenta a acestei plante este de -18 grade Celsius, in localitatile unde temperatura a fost mai scazuta, culturile ar putea fi compromise in totalitate.
Griul a fost dezradacinat
Cele 21543 hectare cultivate cu griu au cele mai mari sanse sa iasa cu pierderi minime dupa gerul napraznic din ultima saptamina. Pentru ca acesta rezista la temperaturi de pina la - 21 grade, in
zonele in care frigul a fost mai blind, cultura de griu ar putea sa scape cu pagube minime. Cu toate acestea, specialistii DADR Vrancea considera ca in zonele unde vintul a batut cu intensitate, griul a avut de suferit mai mult din cauza fenomenului de dezradacinare. "Pentru ca nu a existat acel strat de zapada care sa protejeze plantele, sint situatii in care vintul a provocat dezvelirea nodului de pe tulpina care a fost astfel mult mai expus la ger", a explicat Viorica Gheonea, director adjunct al DADR Vrancea.
Dintre pomii fructiferi, cei mai afectati ar putea fi, dupa temperaturile inregistrate, caisii si cirestii. Temperatura la care mugurii pot fi distrusi este si minima de 16 0 Celsius.
Via "slabita"-o prada usoara in fata gerului
Podgoriile judetului sint cele mai expuse temperaturilor extreme. Viticultorii considera ca cele peste 25.700 ha de vie din Vrancea au fost deja afectate, insa procentul difera de la parcela la parcela. Specialistii sustin ca temperaturile extreme ar putea afecta in mod iremediabil soiurile de masa, dar printre soiurile sensibile se numara si galbena de Odobesti si merlot-ul. La aceste soiuri, mugurii ingheata la temperaturi cuprinse intre -16 si -18 grade, in timp ce la soiurile de vin acestia ingheata la -20 sau -22 grade. Reprezentantii DADR Vrancea au avertizat insa ca rezistenta la aceste praguri exista in anii normali. "In anul 2005, datorita conditiilor climatice nefavorabile, plantatiile viticole au avut de suferit ca urmare a ineficientei tratamentelor aplicate impotriva bolilor si a daunatorilor. In atare onditii, din cauza atacului puternic de boli, aparatul foliar a cazut prematur (incepind din luna august) astfel ca gradul de maturare al lemnului lastarilor a scazut foarte mult iar rezistenta la ger a fost diminuata. In consecinta, butucii nu pot rezista la temperaturi mai scazute de -16oC, -17o C", se arata in informarea facuta de DADR Vrancea.
Se evalueaza pagubele
Si reprezentantii societatilor care exploateaza suprafete mari de vie se tem de efectele gerului siberian care a incremenit judetul. "Plantatiile care au fost lucrate si si-au pastrat frunzele au dobindit rezistenta coardelor si vor putea trece mai usor peste fenomenul de inghet. Cele nelucrate insa vor fi cu siguranta cele mai afectate", sustine Ion Davidoiu, director in cadrul SC Vincon SA Vrancea. Din monitorizarea temperaturilor facuta de specialistii Vincon a rezultat ca cele mai scazute s-au inregistrat pe 22 si 23 ianuarie, cu valori de pina la -22o C. Pentru a verifica viabilitatea mugurilor, reprezentantii firmei au recoltat in fiecare zi, dupa ce temperaturile s-au situat constant sub -15o C, coarde de vita pe care se pot face determinari de viabilitate. "Coardele au fost aduse la temperaturi care sa permita dezvoltarea mugurilor. In functie de numarul mugurilor care vor intra in vegetatie ne vom putea da seama cit de afectata este via. Acest proces va dura insa minim o saptamina", a mai spus Ion Davidoiu. Si angajatii de la Statiunea de Cercetari Vitivinicole Odobesti au recoltat material vegetal din teren pentru a determina viabilitatea mugurilor, urmind ca procentul de plantatii calamitate sa fie anuntat saptamina viitoare.
Conditii meteo similare nemaiintilnite din 1985
O perioada similara, cu temperaturi si lipsa zapezii, nu a mai fost intilnita de specialisti in ultimii 20 ani. Conform acestora, doar in iarna anului 1985 temperaturile au fost situate la valori similare celor din saptamina trecuta, insa valul de frig a stationat atunci o perioada mult mai lunga. Directorul Ion Davidoiu isi aminteste ca pagubele create atunci au dus la o recolta de pina la 1700 kg/ha, in conditiile unei productii medii normale de peste 8 tone. Chiar aca temperaturile au mai scazut si din anul 1985 sub - 18o C, prezenta unui strat protector de zapada a dus la o protectie mai buna a plantelor. Astfel de situatii au facut ca in iarna 1994-1995, rodul din vii sa fie injumatatit, cantitatea de struguri recoltata
nefiind mai mare de 4 tone/ha. Adrian Toma, directorul SC Veritas SA Panciu considera ca pierderile ar putea fi totusi, mai mici. "Viile in care s-a aplicat tratament si dupa atacul de mana din anul trecut
au sanse ridicate sa treaca cu pierderi mai mici peste inghetul din zilele trecute. Noi am anticipat aceste temperaturi, motiv pentru care nu am executat taierile. Vom face si determinari pentru a vedea viabilitatea mugurilor. In functie de nivelul estimat al pierderilor vom regla si incarcatura de rod. Viile apartinind Veritas au fost destul de bine protejate ca si pozitie", apreciaza directorul SC Veritas SA Panciu. Directorul pancean sustine insa ca cele mai afectate vii de temperaturi dar si de vintul puternic sint cele apartinind particularilor situate pe versantii din zona Haulita, Zabrauti si Valea Cerbului. Viticultorii au avertizat de faptul ca cel mai mult au avut de suferit podgoriiile situate in zone epresionare
sau la baza pantelor, unde vintul a avut intensitatea maxima. Chiar daca valoarea pagubelor ar putea atinge valori de calamitate, despagubirea se va face doar in cazul culturilor asigurate. In cazul viilor, cei care pierd din nou sint particularii care nu au avut posibilitatile financiare de a asigura. Dimensiunile
reale ale calamitatilor ramin insa a fi determinate pina la sfirsitul acestei luni. Saptamina viitoare va avea loc o intilnire la nivel inalt cu oficialii din agricultura in care va fi luata in discutie si problema viilor vrincene afectate de inghet.
