Vrincenii cer paduri in nestire
In anumite zone ale judetului, mostenitorii sau fostii proprietari de paduri au solicitat o suprafata cu mult mai mare decit cea existenta si care ar putea deveni disponibila pentru retrocedari. Cea mai ciudata situatie se inregistreaza la Ocolul Silvic Nereju, unde ar trebui date inapoi fostilor proprietari peste 15.000 hectare in situatia in care acesta nu dispune de mai mult de 2800 hectare. "Sint trei ocoale silvice in aceasta situatie, in care volumul solicitarilor depaseste cu mult intreaga suprafata de padure existenta. La Ocolul Silvic Nereju au fost facute solicitari pentru 15.405 ha fata de cele 2800 ha care mai exista in prezent. La Ocolul Silvic Lepsa oamenii vor sa li se retrocedeze 15.373 ha pe cind ocolul mai detine 4.800 ha, iar la Panciu s-au facut solicitari de peste 13.000 ha in conditiile in care intreaga suprafata ajunge la 5000 ha", a declarat Ion Ionita, purtator de cuvint al Directiei Silvice Focsani. Reprezentantul Directiei Silvice a adaugat ca, pe ansamblu, situatia este echilibrata, fiind inregistrate solicitari pentru 87.085 ha, iar suprafata totala de padure de stat este de 90.000 ha. "Chiar daca exista aceasta suprafata de padure administrata de Romsilva prin Directia Silvica, peste 47.000 ha de padure apartin statului cu acte inainte de colectivizare. Dupa finalizarea retrocedarilor, aceasta ar trebui sa ramina in proprietatea ocoalelor silvice ale Romsilva", a completat Ion Ionita. Printre solicitarile spectaculoase se numara cea facuta de mai multi mostenitori ai boierului Apostoleanu, cel care pe Valea Susitei si in imprejurimi a detinut peste 1.500 ha de padure.Tot in cadrul solicitarilor "de top" se numara si cea facuta de Asociatia Laros din Ojdula cu 1821 ha padure.
Pentru multe solicitari nu exista cadrul legal
Chiar daca situatia solicitarilor de suprafete forestiere i-a speriat putin pe silvicultori, acestia considera ca problema va fi rezolvata in conformitate cu legislatia in vigoare. Pentru ca toate cererile vor fi analizate in comisia de validare de la nivelul fiecarui consiliu local, o parte dintre acestea urmeaza sa fie respinse. "Multi dintre cei care au facut cereri de retrocedare au primit deja padurile la Legea 18/1991 sau la Legea 1/2000. Acestia vor doar sa-si ia padurile pe vechile amplasamente, desi li s-a explicat ca nu mai ste posibil acest lucru. In alte situatii solicitarile vizeaza suprafete deja primite de alti mostenitori", a explicat oficialul Directiei Silvice. Retrocedarile pentru suprafetele din raza Ocolului Silvic Lepsa au o alta explicatie. "Cele mai multe solicitari provin de la persoane fizice si juridice din judetul Covasna. Daca se va valida intreaga suprafata, acest lucru ar insemna ca mai toata Obstea Tulnici sa-si
schimbe proprietarul", a declarat Maricica Dascalu, secretar in cadrul Primariei Tulnici. Pentru aceste suprafete de padure au existat in trecut mai multe procese intre muntenii din Tulnici si maghiarii din localitatile covasnene Ojdula si Ghelnita. Padurea pe care ungurii doresc sa obtina titlu de proprietate este in suprafata de peste 2000 de hectare, pe muntele Furu, fiind revendicata insa si de satenii din Tulnici. Conflictul etnic a fost resimtit in primul rind de ciobanii din zona. Conform Directiei Silvice Focsani, problema suprafetei detinute de Obstea Tulnici este mai veche, pentru ca padurea este deja retrocedata iar conflictul va fi cel mai probabil transat tot in instantele de judecata.
